Mănăstirea Cotmeana este cea mai veche mănăstire din Ţara Românească şi un important monument istoric medieval din sud-estul Europei, situată în comuna Cotmeana, judeţul Argeş, la 30 km est de Râmnicu Vâlcea şi 32 km nord-vest de Piteşti, pe drumul modernizat Piteşti-Râmnicu Vâlcea.
Prima atestare documentară este într-un hrisov al lui Mircea cel Bătrân către mănăstirea Cozia, emis la data de 20 mai 1388.
Mănăstirea Cotmeana dăinuie, prin urmare, de peste 620 de ani, păstrând aprinsă candela credinţei creştine a poporului român-ortodox.
Construită, în prima sa formă, de Radu I, domnul Ţării Româneşti (1377-1389), biserica a fost refăcută de Mircea cel Bătrân (1386-1418) între anii 1387-1389. Mănăstirea Cotmeana constituia un excelent loc de popas pe drumul dintre Piteşti şi mănăstirea Cozia. Ea a devenit una dintre ctitoriile de seamă ale voievodului Mircea cel Bătrân. Are dublu hram – „Buna Vestire” (25 martie) şi „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul” (29 august).
Ansamblul arhitectonic feudal Cotmeana este format din biserica, turnul, clopotniţa şi zidurile de incintă prevăzute cu goluri de tragere, complexul fiind construit şi în scopuri strategice şi de apărare.
Pictura din naos este din vremea lui Mircea cel Bătrân, iar cea din pronaos din vremea lui Constantin Brâncoveanu.
Zidurile de incintă sunt din cărămidă, înalte de 4-6 m, cu acoperiş de şindrilă.
Uşile originale, din lemn sculptat cu motive vegetale, se păstrează în Muzeul Naţional de Artă al României, din Bucureşti.
Biserica, construită din cărămidă, este ornamentată în exterior, sub cornişa zimţată, cu discuri ceramice colorate – elemente utilizate pentru prima oară, în Ţara Românească, în scop decorativ.
În patrimoniul mănăstirii se află cel mai vechi clopot din Ţara Românească, dăruit de jupânul Dragomir, în anul 1385.
Săpăturile arheologice făcute aici au scos la iveală un tezaur compus din monede de aur, discuri ornamentale din teracotă, care sunt expuse, acum, la Muzeul Judeţean Argeş.
Mănăstirea a fost închisă în 1945 şi reactivată în 1990, când s-au construit şi noul arhondaric din zid, un altar de vară din lemn acoperit cu şindrilă şi un şopron lung de 25 de metri.
În această Sfântă Mănăstire se săvârşeşte, zilnic, Sfânta Liturghie, iar miercurea şi vinerea – Taina Sfântului Maslu şi Moliftele Sfântului Vasile cel Mare.
Mănăstirea Cotmeana atrage săptămânal mii de pelerini din ţară şi din străinătate, locul fiind cunoscut şi datorită renumelui de exorcist căpătat de Părintele Stareţ Ioasaf.