E un tip bizar cu o mustăcioară ferchezuită în formă de cârlig. „Măsoară cinci picioare şi patru ţoli, dar se plimbă cu demnitate. Are capul în formă de ou şi haine de o curăţenie incredibilă”. Pântecul îi e rotofei, părul vopsit negru şi cu un început de chelie, poartă costume croite impecabil, deobicei de culoare gri, mănuşi de piele asortate, pantofi de lac şi pălărie borsalino. Când merge, face paşi mici şi caraghioşi. Dă dovadă de isteţime şi când îi vin idei, ochii îi strălucesc. E un maniac al ordinei, lucrează metodic şi cam păcătuieşte prin vanitate. Posedă un ceas de buzunar mare şi demodat care-i asigură puctualitatea. Când vrea să descopere ceva, se foloseşte de „celulele cenuşii”!
Aţi ghicit despre cine e vorba? Despre detectivul belgian, Hercule Poirot, din romanele Agathei Christie. Ce combinaţie amuzantă de nume, Hercule, viteazul mitologic care a reuşit prin forţa sa fizică să execute cele zece munci, asociat cu “Poirot” care înseamnă pe franţuzeşte “praz”!
Personajul este interpretat magistral de actorul David Suchet. Acesta a jucat cândva rolul unui terorist arab şi atunci a circulat zvonul că ar fi de origine islamică. Nici pomeneală! Din contra, având în vedere că s-a născut la Londra… şi, aici vine marea surpriză: tatăl său, ginecologul Jack Suchet, născut în Africa de sud, se trage dintr-o familie de evrei lituanieni. Bunicul patern, Isidor, şi-a schimbat numele din Suchedowitz (de fapt “şohet”- măcelar ritual) în Suchet. Iar bunicul matern, James Jarché, era un emigrant rus, fotograf la Sudiourile Tour Eiffel, căsătorit cu Amélie Solomon, deasemenea născută în Rusia.
Actorul a studiat la London Academy of Music and Dramatic Arts, a jucat în zeci de filme pe marele şi micul ecran, a primit Ordinul Imperiului Britanic în rang de comandor pentru serviciile aduse artei dramatice şi a fost nominalizat pentru premiul BAFTA.
Înainte de a-l interpreta pe Hercule Poirot, David Suchet a citit toate cărţile Agathei Christie ca să poată semăna aidoma personajului. Ştia până şi detaliul că detectivul obişnuieşte să-şi pună trei linguriţe de zahăr în cafea şi două în ceai! Actorul nu vorbeşte franţuzeşte, dar în replicile sale foloseşte cu succes exclamaţii şi câteva fraze în limba lui Molière pentru a da veridicitate personajului.
De ce a ales Agatha Christie naţionalitatea belgiană pentru eroul său? Scriitoarea s-a născut şi a crescut în Devon, o staţiune balneară unde s-au refugiat mulţi belgieni în timpul primului război mondial. Germania cotropise Belgia ceea ce explică faptul că talentatul detectiv, negăsind de lucru în ţara lui, se ocupă de criminalii din Londra! Simpatia faţă de belgieni era un act patriotic, căci invazia Belgiei a fost Casus belli pentru care Anglia a intrat în al doilea război mondial.
Serialul “Poirot” are 65 de episoade şi a fost prezentat la televiziune între anii 1989-2013, unele episoade având şaizeci de minute, altele întinzându-se pe lungimea unui lung metraj. Niciunul film nu se aseamănă cu celălalt şi, oricât ar încerca spectatorul să descopere cine este criminalul, nu va reuşi!
În paginile autobiografiei sale, Agatha Christie recunoaşte că iniţial s-a inspirat din celebrul personaj Sherlock Holmes, creat de Arthur Conan Doyle.
Născut în Belgia, Hercule Poirot e pensionar al poliţiei belgiene unde a ocupat funcţia de şef al Siguranţei. În timpul Primului Război Mondial, ţara lui fiind ocupată de nemţi şi el rănit la un picior, este evacuat împreună cu alţi refugiaţi în orăşelul englez Styles, unde şi rezolvă primul său caz. Apoi se instalează la Londra şi devine detectiv particulat. Deşi nu se aminteşte nimic despre plata onorariului său, după ce-şi câştigă notorietatea, el lucrează pentru clienţi bogaţi, militari, sau chiar pentru guvernul britanic şi-şi poate permite să locuiască în apartamente luxoase şi să călătorească.
În anchetele sale, Poirot se confruntă cu adversari de temut care având tendinţa de a-l subestima, se trădează prin comportament sau vorbe aruncate la întâmplare. Poirot observă mici detalii care scapă tuturor, le aranjează într-un puzzle şi le adaugă mărturii obţinute prin inteligenţă şi dibăcie. Divulgarea adevărului şi a numelui vinovatului are loc în scena finală, când Poirot adună într-un superb salon art deco pe toţi protagoniştii istoriei, detailează etapele anchetei, prezintă diferite ipoteze desemnând pentru fiecare caz un posibil ucigaş, apoi dă soluţia. Singura viabilă! Şi toate supoziţiile telespectatorului se dovedesc greşite… Rămânem invariabil surprinşi de abilitatea cu care am fost manipulaţi de celebra Agatha Christie, autoarea cea mai citită după Biblie şi William Shakespeare, cea care a scris zeci de romane şi sute de nuvele, după care s-au făcut 7,135 de traduceri şi, conform Cărţii Guiness a Recordurilor, a vândut circa patru miliarde de volume!
Celebrul detectiv se sinucide, sau se lasă omorât, în romanul “Hercule Poirot părăseşte scena” după ce-l ucide pe criminal cu un glonte între ochi. Notabil pentru un personaj de ficţiune, moartea lui Hercule Poirot a fost consemnată într-un necrolog din coloanele ziarului “New York Times.”
