Informații compilate de Valentin-Claudiu DOBRE, extrase parțial din lucrarea literară
“ȘAPTE MICRODETECTIVI PRIN MEANDRELE ISTORIEI. ZORII”, Colecția Zidul de Hârtie,
București 2017, ISBN 978-973-0-25915-5
Preambul: Năvălirea mongolă are loc în timpul regelui Bela al IV-lea, fiul fostului “cruciat” Andrei al II-lea (Bela e coregent în ultima perioadă a domniei regelui Andrei ~1230-1235). Intențiile sale transmise Papei prin scrisoarea din 07.06.1238 de a cuceri/ataca ? Bulgaria sunt anihilate de năvălire. Scrisoarea lui Bela al IV-lea din 18.05.1241 către Papa Grigorie al IX-lea arată dimensiunea distrugerilor pricinuite de mongoli și confederații lor turco-mongoli și deznădejdea cel cuprinsese pe regele refugiat la Zagreb la aflarea distrugerilor provocate regatului. Armatele conduse de Buri și Cadan au atacat în aprilie 1241 Transilvania și zonele adiacente. Buri apare ca lider al armatei din nord, ce afectează actualele Sălaj, Cluj, Maramureș, Satu Mare, Szabolcs-Szatmár-Bereg. Legătura dintre Buri și Jochi, fiul lui Genghis-Khan (Jochi ocupă Kârgâzstan în ~1210) e neclară. Buri pretindea descendența pe linie paternă din Genghis-Khan (autori îl indică drept descendent/nepot din Chaghatai, fiu secund al lui Gheghis-Khan. Numele fiilor lui Ghenghis-Khan în ordine: Jochi, Chaghatai, Ögödei, Tolui.)
La ce servesc totuși aceste comparații toponimice (eventual antroponimice) între România și Kârgâzstan pe configurația actuală, la momentul actual ? Într-o analiză completă din Kârgâzstan (oiconime/extra și intragine; toponime: hidronime, oronime, alte nume de locuri; antroponime) ar indica o imagine relativă (o oglindire) a Transilvaniei de Nord și zonei adiacente ei relativă la momentul năvălirii din 1241-1242 (la retragerea trupelor principale din Europa Centrală, regatul Ungariei și Transilvania sunt iar devastate). O poziționarea a echivalențelor pe o hartă a Transilvaniei ar arăta traseul trupelor lui Buri din aprilie 1241. Evident, ar trebui excluse toate toponimele datorate implantărilor rusești (sunt mutați germanii de pe Volga în sec. XX, relocați în special în orașul Kant; mineri din Ucraina, inclusiv descendenți ai celor migrați sau relocați din Moldova și Transilvania, poate Timoc și estul Ungariei). Să fi fost vorba numai de artizani, meșteșugari, mineri ? Nu putem afirma cu certitudine. Vom continua comparațiile și în final (ultimele părți ale articolului) vom încerca scurte concluzii.
Cuprins: Să revenim la comparațiile neobișnuite cu sate din Kârgâzstan (în paranteză corespondențele ipotetice/prezumate din România). Interesant ar fi de stabilit și anii primelor atestări pentru dubletele de localități cu denumirile lor vechi (în România pare a fi mai ușor, în Kârgâzstan mai greu- populație pastorală). Reiau și pe cele din regiunea Batken.
În regiunea Osh, districtul Uzgen:
comunitatea Karool: sat Karool (Carei/Carei/Nagykároly-Satu Mare), Sheraly (Șirlău/Selő-Satu Mare. Incert.)
comunitatea Kara-Tash: sat Iyrek (Iuriu de Câmpie/Mezőőr-Cluj ?), Üngkür (Unguraș/Bálványosváralja -Cluj ?), Elchibek (Elciu/Vőlcs-Cluj ?), Yntymak (Unimăt/Újnémet-Satu Mare ? Incert.)
În regiunea Osh, districtul Kara-Suu:
comunitatea Kata-Taldyk: Kara-Sögöt ? (probabil ar corespunde Szeged-Csongrád ?)
comunitatea Otuz-Adyr: Furkhat ?, Yntymak-fostă Chechen Maala ?
În regiunea Osh, districtul Aravan (majoritate uzbekă):
comunitatea Allya Anarov: Sasyk-Üngkür ? (Sălsig-Maramureș ?+Unguraș-Cluj ?)
În regiunea Osh, districtul Nookat:
comunitatea Isanov: Cech-Döbö (Cehu-Silvaniei/Szilágycseh-Sălaj ?), Kojoke (Cojocna/Kolosz-Cluj ?)
comunitatea Kyzyl Octyabr: Borbash ?
În regiunea Osh, districtul Alay:
comunitatea Gulcha: Jyly-Suu (Gelu/Vadaspuszta-Satu Mare ?), Chakmak (Ciumești/Csomaköz/ Shamagosh-Satu Mare ?), Kurmanjan Datka (Cămărzana/Komorzán-Satu Mare ?)-Observație: Kurmanjan 1811-1907 e numele unei femei de stat locale din Alay, Datka e titlul (principesă)
comunitatea Uch-Dobo: Gejige (Gyügye pe Someș în Szabolcs-Szatmár-Bereg ?)
Oiconime în regiunea Osh, poate pe filieră cumană/onogură/jász: Yassi (Iași), Jazy (Iaz), Unkur, Kara-Suu (Carasa-Botoșani), Barak (Baratca-Neamț), Budaylyk (Buda), Akshar (Acățari-Mureș), Kalmatay (Călmățui- Hâncești, Rp. Moldova), Boston (Boșteni-Iași), Sokuluk (Socola Rp. Moldova), Dodon (antroponim).
Oiconime în Osh din posibile implantări recente: Kandava, Langar, Arbyn, Borbash.
În regiunea Talas, districtul Manas:
comunitatea Pokrovka: Balasary ?, Seget ? (implantări posterioare ?)
Oiconime în regiunea Talas, poate pe filieră cumană/onogură/jász: Kara-Suu (Carasa-Botoșani), Kaynar (Căinari-Rp. Moldova), Bekmoldo, Arashan (Orașul Nou-Satu Mare), Manas (Manasia-Buzău): Manas-erou național legendar kârgâz.
În regiunea Jalal-Abad, districtul Suzak:
comunitatea Yrys: Sasyk-Bulak (Sălsig/Szélszeg-Maramureș ?)
În regiunea Jalal-Abad, districtul Bazar-Korgon:
comunitatea Kyzyl-Ünkür: Kyzyl-Ünkür ?
În regiunea Issyk Kul, districtul Tüp:
comunitatea Taldy-Suu: Korumdu ? (Corund/Szilágykorond-Satu Mare ?)
comunitatea Chong-Tash: Jyluu-Bulak (Gilău/Gyalu-Cluj ?)
În regiunea Issyk Kul, districtul Issyk Kul:
comunitatea Kum’-Bel: Korumdu? (Corund/Szilágykorond-Satu Mare ?), Bulan-Segettu (Bălan/ Almásbalázsháza + Sighetu Silvaniei/Szilágysziget-Sălaj ?)
comunitatea Abdrachmanov: Karool-Döbö ?
Oiconime în regiunea Issyk Kul, poate pe filieră cumană/onogură/jász: Kara-Jal (Caragele-Buzău, Karajoli- muntele Olimp, Grecia; Qarajalu-Urmia, Iran), Karakol (Caracal-Olt), Cholpon-Ata (Ciolpani), Uch-Kaynar/Kaynar (Căinari), Kurbu (Corbu-Olt), Kuturgu (Cotorca-Buzău), Juuku (Jucu-Cluj), Jyrgalan (Jergălăi-Prahova. Incert), Chyrac (Ciocrac-Prahova. Incert), Barbulak, Korumdy, Birlik.
Oiconime din posibile implantări recente: Anan’yevo, Grigor’yevka (corespondențe între Prut-Bug).
În regiunea Chüi, districtul Kemin:
comunitatea Kok-Oyrok: Korool-Dobo ?
comunitatea Kyzyl-Octyabr: Sasyk-Bulak ?, Cholok ?
În regiunea Chüi, districtul Chüi:
comunitatea Ak-Beshim: Jangy-Jol (Csenger din Szabolcs-Szatmár-Bereg ?), Kalygul ?
comunitatea Iskra: Iskra (Istrău/Esztró-Satu Mare ?)
În regiunea Chüi, districtul Yssik-Ata:
comunitatea Kenbulun: Kenbulun ? (Câmpulung la Tisa/Hosszúmező-Maramureș)
Oiconime în regiunea Chüi poate pe filieră cumană/onogură/jász: Cholpon (Ciolpani <cartier Buhuși>-Bacău), Chorgolu (Ciorogârla-Ilfov), Telek (Telega-Prahova din cuvântul propriu telek ?), Kara-Balta, Bekitay (Bechet-Dolj), Bukara (Bucura-Mehedinți), Kalmak-Ashuu (Călmățui-Hâncești, Rp. Moldova), Kardon (Cordun-Neamț), Manas (Manasia-Buzău), Toguz-Bulak (Tocuz-Căușeni, Rp. Moldova), Syn-Tash (Sintești-Ialomița ?), Arashan (Orășeni-Botoșani), Kemin (Cămin-Satu Mare).
Oiconime în Chüi din posibile implantări recente: Budenovka, Moldovanovka, Mramormoe, Sadovoe, Podgornoe, Romanovka, Zapadnoe, Zelenoe, Zarya, Mayskoe, Sarban, Rovnoe/Rovnoye (Rodna-Bistrița-Năsăud ?).
În regiunea Batken, districtul Kadamjay:
comunitatea Kotorma: sat Tamasha (Tămășești/Szilágyegerbegy -Maramureș pe pârâul cu același nume sau Tămașa/Almástamási-Sălaj), Kara-Oot (Odești/Vadafalva-Maramureș pe pârâul Tămășești sau Ortelec/Vártelek-Sălaj);
comunitatea Uch-Korgon: Valakish (Vlaha/Magyarfenes-Cluj), Kalacha (Călacea/Kiskalocsa-Sălaj), Kaltak (Călata/Nagykalota Cluj), Boz (Boju/Kolozsbós-Cluj)
comunitatea Khalmion: Baymaala (Baia Mare/Nagybánya-Maramureș ?), Noogardan (Gârdani/ Gardánfalva-Maramureș);
În regiunea Batken, districtul Leilek:
comunitatea Jangy Jer (Csenger din Szabolcs-Szatmár-Bereg ?; Cărpineni/Csángótelep-Covasna ?): Jashtik (Jászfalva/Iașu-Covasna sau toponim din regiunea Jász), Arka (Árkos/Arcuș-Covasna ?)
comunitatea Leilek: Leilek (Leliceni/Csükszentlélek; Bisericani/Szentlélek-Harghita; Lilieci-Bacău ?; Levelek-Szabolcs&Szatmár&Bereg, Ungaria ?), Ak-Terek (Teleac/Telekfalva-Harghita ?);
comunitatea Sambula (Sâmboleni/ Mezőszombattelke-Cluj ?): Andarak ?(Handalu Ilbei/ Ilobabánya-Maramureș ?), Iskra (Istrău/Esztró-Satu Mare), Communa ? (Comănești/Homoródkoménifalva-Harghita ?).
Oiconime în regiunea Batken pe filieră cumană/onogură/jász: Katran (Catranîc-Fălești, Rp. Moldova ?).
Unele toponime pot proveni pe filieră (proto-)bulgară (onogură), cumană, poate jász. Altele sunt de dată mai recentă.
Bulak e redat ca <spring>/izvor și e relativ frecvent (dar ar putea fi uneori și deformarea unui exonim ? Căci regăsim Sasyk-Üngkür și Sasyk-Bulak. Să fie de proveniență onogură/protobulgară, variantă care nu poate fi exclusă, căci pâraiele Sary-Bulak și Kara-Unkurt izvorăsc practic din același munte și în Sary-Bulak se varsă Kara-gudzhir- conform oiconimului Cugir ? Aceste toponime sunt la nord de Naryn). Să reținăm că M. Comșa (conform K. Horedt) considera că mormintele de incinerație de sec. VIII-IX de pe cursul Mureșului (inclusiv din Cugir și Blandiana) ar aparține proto-bulgarilor/onogurilor turcici (?), opinie astăzi contestată. În zona Cugir avem (între altele) și urme toponimice de origine (veche-) turcică (pârâul Canciu, poate și Boșorog și Tărtăria; Moara și Gaura Turcului), pecenegă (Muntele și dealul Beșineu/Beșinău, de la denumirea satului Săcășel, în vechime Beșinău) și cumane.
Pot fi oiconimele relevante pentru studiul nostru de dată mai recentă și să nu aibă corespondență cu atacul din 1241 (și replica din 1242) ? Opinez că e relativ improbabil, căci relațiile dintre Hanatul Hoardei de Aur și entitățile statale din Asia Centrală se modifică după circa un secol și ceva (cca. 1400…1450). Atacuri tătare au loc până târziu (și spre 1700), dar cu scopul obținerii îndeosebi de răscumpărări și nu în mod special de înrobire. Pot proveni din tranzacții ale captivilor după atacuri ulterioare ? E o întrebare la care doar istoricii din Kârgâzstan ar putea răspunde. Ar putea fi aceste oiconime comune pe filieră cumană/onogură/(jász) ? Mai mult ca sigur că unele da, dar nu toate.
Cu certitudine genezele de popoare includ sinteze stranii. Aptitudinile, cultura, cunoștințele celor aduși cu forța îi ridica peste nivelul populației pastorale seminomade în mijlocul căreia se integrau. În plus, ei se integrează exact în momentul formării poporului kârgâz, ceea ce anula practic dezavantajul statului inițial (captivi: dar practic o situație imposibil de menținut într-o populație în veșnică pendulare pastorală).
Valentin-Claudiu Dobre
