La 13 mai 2016, la invitația Centrului Weatherhead pentru Relații Internaționale din cadrul Universității Harvard, Reprezentantul Permanent al României la Organizația Națiunilor Unite, ambasadorul Ion Jinga, a susținut o prelegere la Universitatea Harvard.
Programul vizitei a mai inclus un dejun de lucru cu Dr. Manuel Muñiz, directorul Programului pentru Relații Transatlantice al Centrului „Weatherhead” pentru Relații Internaționale și Dr. Loukas Tsoukalis, Profesor la Harvard Kennedy School și președinte al Centrului Elenic de Relații Internaționale, precum și vizitarea Universităților Harvard și Massachusetts Institute of Technology (MIT).
Prelegerea Reprezentantului Permanent al României, pe tema „Organizația Națiunilor Unite în 2016 – Provocări și Așteptări”, a avut loc în fața unei asistențe formate din studenți ai Harvard University, Massachusetts Institute of Technology și Massachusetts University, precum și din membri ai corpului academic din cadrul Centrului Weatherhead și John F. Kennedy School of Government. Evenimentul a fost moderat de către Dr. Birthe Anders, cercetător în cadrul Programului de Relații Transatlantice al Universității Harvard si profesor la King’s College din Londra.
Pornind de la remarca lui Henry Kissinger, unul dintre întemeietorii Centrului Weatherhead, care, în 1958, arata că “politica externă contemporană se confruntă cu provocări fără precedent, deoarece acțiuni și evenimente ce se desfășoară în zone îndepărtate pot genera un impact mondial imediat”, ambasadorul Ion Jinga a evidențiat importanța abordării multilaterale a marilor dosare cu impact global, ca element fundamental în identificarea soluțiilor la problemele actuale ale societății internaționale caracterizate de o complexitate fără precedent, precum și rolul ONU, ale cărei legitimitate și capacitate de a mobiliza largi coaliții nu pot fi substituite.
Trecând în revistă o serie de amenințări contemporane majore la adresa umanității, precum terorismul, migrația în masă, proliferarea conflictelor și a războaielor civile, schimbările climatice și reducerea accesului la resurse vitale – apă, hrană, energie – a evidențiat importanța implementării angajamentelor asumate prin Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și Acordul de la Paris privind schimbările climatice, accentuând rolul statelor în transpunerea în practică a acestor documente internaționale încheiate sub egida ONU, având în vedere că organizația mondială este pregătită să asigure coordonarea acestor procese, dar nu se poate substitui autorităților naționale.
A evidențiat contribuția României în cadrul ONU, bazată pe o tradiție solidă în domeniul diplomației multilaterale și concretizată într-o prezență și implicare semnificative în domenii precum combaterea terorismului, prevenirea conflictelor, menținerea păcii, mediere, asistență pentru dezvoltare, promovarea statului de drept, a bunei guvernări și respectării drepturilor omului. A subliniat angajamentul solid al României față de idealurile și obiectivele ONU, reflectat în contribuția cu resurse umane și financiare la promovarea acestora, în prezența, în ultimii 25 de ani, a circa 10.000 de militari români în misiuni ONU de menținere a păcii, precum și în alăturarea la inițiative cum sunt „Principiile de la Kigali” privind protecția civililor în conflictele armate, sau „Grupul de prieteni ai guvernării pentru dezvoltare durabilă”.
Precizând că abordarea sa este una din perspectiva practicianului în domeniul relațiilor internaționale, ambasadorul Ion Jinga a evidențiat semnificația receptării, de către mediile academice, studenți și tineri profesioniști, a importanței rolului diplomației multilaterale, ca punct de plecare în conceptualizarea și gestionarea problemelor de pe agenda ONU. A subliniat, totodată, necesitatea familiarizării viitoarei generații de lideri politici și economici, aflată acum pe băncile universităților, cu abordarea multilaterală a problemelor globale, a căror soluționare nu mai poate fi realizată de către state individuale, ci impune o perspectivă mai largă, comună și integrată.
Prelegerea diplomatului român a fost primită de audiență cu interes, fiind urmată de o sesiune prelungita de întrebări și răspunsuri pe teme privind reforma ONU, procedura alegerii viitorului Secretar General, combaterea terorismului, migrația, schimbările climatice și prioritățile României în cadrul organizației.
