Preşedintele Traian Băsescu a obţinut o carte de vizită foarte valoroasă din partea lui George Bush, carte pe care va trebui s-o onoreze. “Acest Preşedinte – a afirmat George Bush vorbind despre Băsescu, înseamnă mai mult decât cuvinte, înseamnă acţiune. Adică, acest preşedinte înţelege să facă ceea ce spune” De aceea, Băsescu a fost aplaudat la Consiliul pentru Relaţii Externe când, răspunzând unei întrebări privind eradicarea corupţiei din România, a făcut apel la background-ul său marinaresc: “Am avut întotdeauna un echipaj foarte mare şi l-am dus întotdeauna la destinaţia finală”. Conferinţa “Zona Mării Negre: promovarea libertăţii, a democraţiei şi stabilităţii regionale” şi sesiunea de întrebări-răspunsuri s-a încheiat cu aplauze şi cu un râs foarte tonic. Băsescu a reuşit foarte bine să ţină sala cu răsuflarea tăiată, dramatizând cu inteligenţă temele de interes: conflictele îngheţate din regiune, ce au potenţialul de a izbucni în orice moment – Transnistria, Abhazia, Osetia de Sud şi Nagorno-Karabah. Băsescu a cerut o implicare mai fermă a SUA, a NATO, a Uniunii Europene şi a OSCE pentru a pune capăt acestor conflicte şi pentru retragerea trupelor ruseşti din Transnistria şi Georgia. “Multe dintre ameninţările transnaţionale cu care se confruntă Europa provin din această regiune” a reamintit şeful statului român, explicind mai departe: “Menţinerea unor găuri negre, în care nu există principiul supremaţiei legii, ameninţă securitatea Europei prin proliferarea crimei organizate, a traficului de persoane, de arme şi prin proliferarea terorismului internaţional.” Sigur că prima pledoarie a fost pentru Moldova, preşedintele Băsescu asumând faptul că viitorul european al Republicii Moldova este o datorie morală a României. O simplă “contabilitate” a cuvintelor conduce către certitudine: dacă în cinci minute cât a durat conferinţa de presă comună din Biroul Oval, Preşedintele Bush a pomenit de două ori numele Moldovei, era clar că preşedintele Băsescu a trebuit să ridice nivelul de interes faţă de stabilitatea economică şi socială a acesteia.
Liderul român şi-a afirmat filozofia foarte explicit, următoarea provocare fiind formularea unei strategii comune a statelor euro-atlantice pentru regiunea extinsă a Marii Negre. În acest context, amplasarea de locaţii militare ale SUA la Marea Neagră ar contribui semnificativ la securitatea întregii regiuni. Aici, declaraţiile de la Washington au oscilat între amibiguitate şi încurajare. Dacă Secretarul Apărarii, Donald Rumsfeld, a fost foarte vag – “nu plănuim nici o bază formală, mare, dincolo de ceea ce avem, dar plănuim să începem discuţii cu unele ţări despre locaţii operaţionale avansate în care vom lucra cu acele ţări “, Senatorul George Allen (Virginia) a dat un semnal în plus: “Am avut audieri în Comitetul pentru Relaţii Externe al Senatului şi am susţinut utilizarea Constanţei şi a altor baze din Romania, ca şi din Bulgaria. Va trebui să fim mulţi ani implicaţi în Orientul Mijlociu. Am avut audieri cu privire la zona Mării Negre şi am analizat provocările şi oportunităţile din acea zonă. Este important să ne susţinem, uniţi, prietenii, ţările prietene care aspiră să fie libere, să fie societăţi drepte, să înlăture corupţia şi să invite investiţiile.”
Au existat, pe parcursul vizitei la Washington a preşedintelui României şi câteva momente cu adevărat emoţionante. După ce a aprins o lumânare şi a depus o coroană de flori în memoria victimelor, la Muzeul Memorial al Holocaustului, Traian Băsescu a declarat cu lacrimi: “Trebuie să ne asumăm realitatea propriei noastre istorii”. În seara ultimei zilei a vizitei în SUA, la recepţia organizată de Ambasada României la Washington, ce a avut loc la Metropolitan Club, unde s-a întâlnit cu membri ai comunităţii româno-americane, Băsescu le-a desclarat celor care l-au votat în decembrie mai mult de 80 la sută: “Voi veni la voi, acasă.”
Centrul de greutate al vizitei preşedintelui Băsescu în Statele Unite a fost problema securităţii şi democratizarea zonei de la Marea Neagră. Preşedintele a declarat la întoarcere că Statele Unite au fost mai mult decât receptive la această idee: “Consideră că preluarea problemei Mării Negre şi în mod deosebit a Moldovei şi Transnistriei este un lucru extrem de important în relaţiile româno-americane. Apreciez că vizita a consolidat nivelul relaţiilor politico-militare dintre România şi Statele Unite”. O relaţie consolidată confirmată de preşedintele Bush imediat după întâlnirea din Biroul Oval cu preşedintele României: “România este aliatul nostru special, pentru că România împărtăşeşte aceleaşi valori ca şi noi – drepturile omului, demnitatea umană, domnia legii, transparenţa în problemele guvernării şi combaterea corupţiei. Iar acest preşedinte cred că este un lider special, pentru că şi-a asumat angajamente în legatură cu aceste valori. Vrem să îl susţinem, pentru că lucrăm cu prietenii noştri în a aduce stabilitatea şi pacea”, declara preşedintele George Bush.
Subiectul preferat al preşedintelui Basescu a fost şi în centrul alocuţiunii pe care acesta a rostit-o la Centrul pentru relaţii internaţionale de la Washington. Traian Băsescu a spus că regiunea Mării Negre ar reprezenta zona în care în urmatoarea etapă ar trebui să se extindă eforturile de democratizare ale Statelor Unite şi Uniunii Europene. România, în acest scenariu, ar putea avea un rol crucial. În problema Transnistriei, a spus Traian Băsescu, există o singură soluţie: retragerea armamentului şi a soldaţilor ruşi. Potrivit preşedintelui, George Bush ar avea o influenţă considerabilă asupra Moscovei în acest demers.
Câteva puncte din agenda prezidenţială nu şi-au găsit încă rezolvarea la Washington: problema deficitului bugetar pe care România îl vrea mai mare s-a izbit de atitudinea mai degrabă rigidă a Fondului Monetar Internaţional, problema bazelor militare americane în România a rămas mai degrabă o chestiune vagă şi de principiu, iar înlesnirea acordării vizelor pentru cetăţenii români mai poate aştepta.
