Cea de a IV-a ediție a Festivalului de Film Românesc de la New York (4-6 decembrie, 2009), a fost nu numai un succes, dar și o demonstrație de forță de ceea ce însemnă, astăzi în lume, cinematografia românească. Această desfășurare culturală, de câteva zile, a fost organizată sub egida Institutului Cultural Român (ICR) din New York, în colaborare cu Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF) și Festivalul de Film Tribeca.
Cu această ocazie Mihai Chirilov, cunoscut iubitorilor de film din țară, prin pasiunea și munca sa, ca și director artistic al TIFF, a fost curatorul Festivalului de Fim Românesc de la New York. Entuziasmat de filmele care urmau a fi proiectate, acesta mărturisea: „Toate aceste filme noi pe care nu le-am vizionat încă, mă fac să cumtremur anticipându-le. Mă fac să mă simt entuziasmat… pentru că mă reasigură că Cinematograful Românesc este încă deasupra acestui val și deci nu mai este nevoie să simțim frica scufundării… și pot să simt, astfel, succesele lor viitoare.”
În cadrul acestei ediții a festivalului au fost prezentate următoarele filme: „Videograma unei Revoluții”, „Polițist, Adjectiv”, „Pescuit Sportiv”, „Kătălin Varga”, „Cealaltă Irină”, Nunta mută”, „Balanța”, „Stare de fapt”, „Australia”, „Podul de flori”, „Pentru El”, „Tarantyno”, „Renovare”, „11 PM”, „Bric-Brac”, „Nunta lui Oli”.
Pentru cei care nu au avut ocazia de a viziona filmele românești de la Tribeca Cinemas din Manhattan, New York, trebuie să le semnalez că organizatorii acestei ediții au anunțat transmiterea, începând cu data de 5 decembrie a acestui an, în rețeaua națională de televiziune a Statelor Unite, prin Link TV, a seriei speciale de filme din proiectul „The Romanian New Wave”. Această serie de filme este îngrijită și coordonată de către Steven Lawrence, vice președintele Programului de Muzică și Cultură, de la Link TV. „The Romanian New Wave” este, așa după cum aflăm după terminarea festivalului, un proiect comun dintre Link TV și I.C.R din New York, care va face posibilă ca aceste bijuterii ale cinema-ului mondial să fie difuzate în rețeaua Cinemondo și astfel să ajungă pe ecranele din casele milioanelor de americani.
Surpriza festivalului nu a constat doar în noile filme românești, care au stârnit deopotrivă admirația și interesul publicului american, ci și în prezența a trei actori români, care au adus un plus de profesionalism și ambianță: Horațiu Mălăele (invitat special), Vlad Ivanov (filmul „Polițist, Adjectiv”, în regia lui Corneliu Porumboiu) și Adi Vasluianu (filmul „Cealaltă Irină”, în regia semnată de Vivi Drăgan Vasile, Andrei Gruzsniczki și Mircea Stăiculescu).
La discuțiile din seara imediat următoare terminării festivalului, actorii Vlad Ivanov și Adi Vasluianu au făcut mai multe comentarii pe marginea rolurilor pe care le-au jucat în filmele prezentate la Tribeca Cinemas. Au fost felicitați și aplaudați, după care au răspuns la mai multe întrebări care au adus pe masa discuțiilor și problemelor actuale, cu care se confruntă cinematografia românească. Deși inițial organizatorii își imaginaseră că seara socială de la ICR va fi una simplă, cu bucurii alegre alături de cei trei actori invitați, s-a ajuns să se discute aproape orice din istoria filmului românesc și european, să se dezbată destinul actorului consacrat și relația acestuia cu regizorii și să se comenteze imaginea României reflectată din filmele produse în țară.
Pe fundalul acestui context de situație, actorul Vlad Ivanov, pe care cred că vi-l amintiți din distribuția filmului „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile” (filmul câștigător al Festivalului Palme d`Or de la Cannes, 2007), a acordat un interviu, în exclusivitate, pentru „Gândacul de Colorado”:
Rep: Cum a fost primit filmul „Polițist, Adjectiv” în care joci un rol important, de către publicul american, la acest festival?
Vlad Ivanov: Ceea ce m-a bucurat foarte mult a fost prezența unui numeros public american, la filmele românești de la festival, iar impactul a fost unul extraordinar: am stat și eu în sală alături de ceilalți spectatori și am văzut că se râdea, sau uneori se lăsau tăceri iremediabile – vorba poetului – și parafrazându-l pe regizorul filmului, dl Corneliu Porumboiu, pelicula a fost primită cu un entuziasm înbucurător, având un efect formidabil… Criticii au vobit la superlativ despre acest film și despre ultima scenă, a acestuia, în special… Deci sunt foarte bucuros că a avut un succes atât de mare… Filmul o să ruleze, la sfârșitul lunii decembrie, aici în Statele Unite, deci o să vedem cum va fi evoluția următoare. Este de fapt filmul propus de România pentru Premiul Oscar, la secțiunea de filme străine.
Rep: Poate nu știați, dar majoritatea locuitorilor orașului New York nu iubesc polițiștii. Aceștia sunt considerați aroganți, interpretând legea, de multe ori, la modul subiectiv… Cum te-ai identificat cu personajul din film, polițistul, al cărui rol îl joci?
V.I.: Lumea percepe într-un anumit mod acest tip al polițistului… Dacă acțiunea filmului cuprinde personaje polițiste, nu trebuie să ne raportăm direct la ele. Filmul, ca atare, nu este despre poliție sau despre viața acesteia, ci despre cuvinte și înțelesul profund al acestora dat de actori. Despre ce poate să nască înțelegerea greșită a sensului unui cuvânt, unde poate să ducă această neînțelegere… Deci, cam în mare, despre aceasta este vorba, nu despre poliție sau polițiști!
Rep: Ai regrete legate de personajul pe care îl interpretezi sau de film, în general? Dacă nu, ce bucurii ai în schimb?
V.I.: Despre meseria asta de actor, Dem Rădulescu spunea un lucru extraordinar: „la mine la Institut, studentul vine privighetoare, eu nu fac decât să-i aranjez penele.” Adică studentul vine cu talent… Eu personal am foarte multe satisfacții legate de munca mea de actor, o iubesc foarte tare, deși sunt multe lucruri greu de făcut și obosesc repede de multe ori… o iubesc în continuare, pentru că face parte din mine, încât, la final de zi, nimic nu mi se pare greu!
Rep: Mulțumesc dragă Vlad, sper ca prin acest mic interviu românii-americani de la New York, și nu numai, să te cunoască mai bine și să vizioneze „Polițist, Adjectiv”. Ai și un mesaj pentru cititorii ziarului „Gândacul de Colorado”?
V.I.: Doresc să le mulțumesc celor care au fost la vizionarea filmului, să-i invit la vizionare pe cei care nu au reușit să-l vadă până acum, să le spun tuturor că mă bucur foarte mult de atmosfera prietenească, împărtășită la New York, în Los Angeles!
Imediat după interviul cu Vlad Ivanov, m-am amestecat printre entuziaștii veniți la ICR căutându-l pe celălalt actor, tânărul Adi Vasluianu, prezent la festivalul de film pentru premiera americană a peliculei „Cealaltă Irină”. L-am găsit, la un pahar de șampanie, și la invitația mea de a-mi acorda un scurt interviu, pentru „Gândacul de Colorado”, acesta a acceptat imediat.
Rep: Adi, bine că te-am găsit după ce ai epuizat toate îmbrățişările din această seară! Te rog să îmi spui care sunt impresiile tale după acest festival, mai exact care crezi că a fost reacția publicului prezent la vizionarea filmului în care joci rolul principal?
Adi Vasluianu: Prima impresie este că publicul a fost intersat de povestea din film, ceea ce pentru mine înseamnă foarte mult. De ce? Pentru că acest film nu a avut încă o premieră în România, aceasta fiind programată doar peste câteva zile, adică pe 10 decembrie. Voi putea deci să fac o comparație dintre ceea ce s-a întâmplat la New York și ceea ce va fi la București… Suspansul este cheia filmului „Cealaltă Irină”, iar spectatorii l-au savurat intens! Toți sunt captivați de adevărata poveste, dar în același timp, sunt impresionați de emoția pe care ți-o dă filmul în sine.
Rep: Cu ce impresii pleci de la Los Angeles și New York, spre București?
A.V.: Eu sunt un om al României, mi-e atât de dor de țară de fiecare dată când plec, iar cum fiind și foarte departe, am așa o senzație de dor… Dar dincolo de aceste nostalgii, îmi place foarte mult la New York, este un oraș unde chiar aș putea și trăi, dacă ar fi fost cumva ca destinul meu să se împlinească aici… New York-ul este un oraș formidabil, aglomerat ca și Bucureștiul, dar mult mai frumos!
Rep: Dorești să transmiți un mesaj cititorilor ziarului „Gândacul de Colorado”?
A.V.: Le doresc, mai întâi de toate, să vizioneze toate filmele românești de la festival, să se bucure de munca noastră de actori, regizori, scenariști… și să vorbească mai des în românește!
Spre finalul serii s-a râs, au fost momente nostime, savuroase, purtând semnătura inconfundabilă a lui Horațiu Mălăele, care a pecetluit întâlnirea culturală, cu un recital de glume și un pahar de șampanie!
