A fost o vreme când lucram pentru primul săptămânal economic românesc publicat în engleză după 1989. Am făcut atunci un interviu cu un om de afaceri extraordinar, Christopher, care locuia în Texas. I-am trimis ziarul cu interviul publicat  şi el a apreciat acest lucru şi astfel am  devenit prieteni.

There was a time when I was working for the first Romanian economic weekly published in English after 1989. I have done an interview with an extraordinary businessman, Christopher, who lived in Texas. I have sent to him  the published interview and he appreciated it and so we become friends.

     Au trecut de atunci 16 ani, Christopher a venit din nou în Bucureşti, am discutat cu el despre planurile mele  (în care am inclus-o şi pe Greta, viitoarea mea soţie , căreia i-am povestit  totul despre tragedia noastră de familie, din 2006, când Livia , prima mea soţie, a murit la câţiva ani după o operaţie de cancer la sân), iar el mi-a povestit despre familia sa, despre soţía sa şi  despre băieţi săi (eu i-am vorbit despre Mihai, fiul meu, care acum este în Elveţia, unde a fost şi el un timp).  

16 years have gone, Christopher has come back in Bucharest again, we have talked about my plans (Greta , my future wife, is included, I have told to her everything about our family tragedy from 2006, when Livia, my first wife died,…some years after a breast cancer surgery), he has told me about his family about his wife and his sons (I have told to him about my son, Mihai, which now lives in Switzerland , where he has spent some time, too).

    Am descoperit că, deşi vieţile noastre curg pe două continente diferite, există multe lucruri care ne apropie  şi că trecerea timpului nu poate despărţi cu adevărat doi prieteni. Sper ca într-o zi să pot lua chitara şi, împreună cu Greta, să  cântăm împreună familiei lui Christopher  o compoziţia a mea dedicata statului Texas şi lui Christopher, ‘SWEET SWEET TEXAS’

     We have found that our lives have many things in common, although we live within two different continents, but there are many similar things and time can not split the real friendship. I hope to be able to take my guitar one day and, together with Greta, to sing togethert to the Christopher’s family my composition dedicated to  Texas  and to Christopher, ‘SWEET SWEET TEXAS’.  

                                     ’Hey hey, Sweet Texas  /Hei hei, dulce Texas  /

                                      You are the land of gold beam.  /Tu eşti pământul  rayei de aur –   

                                      Hey hey, Sweet Texas,    / Hei hei, dulce Texas /

                                       I’ll travel to you in a dream.     / Voi călători spre tine într-un vis. /                                    

                                                                          https://youtu.be/fQv2Npthcfs