Fără promisiuni, campania electorală ar fi un nonsens de felul nunţii fără lăutari. Iată de ce se promite pe rupte, cele mai multe promisiuni fiind atât de substanţial mincinoase, încât nici măcar catindaţii plăsmuitori şi îndrugători nu cred în înfăptuirea lor. Cu toate astea campania merge mai departe cu dezvăluiri şi acuzaţii şocante (că, de, aşa este democratic: alb şi negru inversate,/scopul după cum socoate), cu un bombardament din ce în ce mai intens din partea ofertanţilor şi cu scene de un penibil desăvârşit, astfel că în final câştigă taman aceia care au pus cel mai zdravăn umărul la crucificarea României.

 

Bunăoară, alegerile şparlamentare din 11 decembrie au fost câştigate cu un scor zdrobitor (aproape 50%) de către PSD, un partid care n-a pierdut alegerile chiar şi atunci când, prin alianţele înjghebate, era trimis în opoziţie. Ca şi cum nu el, preaproteicul partid în formă şi identitate, ar fi fost cel mai mult timp la guvernare în 27 de ani de postdecembrism, încât ţara s-a ales cu întreaga economie pe butuci şi o datorie externă de circa 100 miliarde dolari, iar poporul (Tudor Vladimirescu spunea în anul 1821: „Patria se cheamă norodul, iar nu tagma jefuitorilor!”) s-a văzut adus la sapă de lemn şi cârmuit de ciocoi, o tagmă de jăpcaşi şi trădători mult mai detestabilă ca fanarioţii, fie şi pentru faptul că ăia, în marea lor majoritate, erau străini de neamul românesc şi nici pe departe atât de bine organizaţi!

 

Sau este cineva aşa de naiv încât crede în parascoveniile pesediste din campania electorală, despre care controversatul Liviu Dragnea susţine sus şi tare că vor fi înfăptuite pînă „la virgulă”? Păi, programe cu proiecte şi cifre seducătoare (şcoli, spitale, majorări de lefuri şi salarii etc.) au mai fost în aproape trei decenii de guvernări din rău în mai rău (puteam altminteri ca în Uniunea Europeană să fim fruntaşi la infracţiuni precum tâlhăria şi codaşi la toate capitolele ce privesc nivelul general de trai?!), încât te bate înţeleptul gând că românii neguvernaţi n-ar fi ajuns într-o situaţie mai cumplită ca după un război. Da, căci oricât ar fi de nimicitor, războiul nu distruge fundamentele unui popor (românismul, în cazul nostru) şi nu-i secătuieşte resursele moral-spirituale de-a fi ceea ce-a fost cândva, ba chiar mai mult.

 

Dar toate partidele postdecembriste, în primul rând PSD şi întruchipările sale premergătoare, exact asta au făcut: au izgonit din ţară milioane de români şi, neoferind nici modele şi nici certitudini de viitor (unde sunt proiectele de ţară?), îi încurajează pe tineri să urmeze aceeaşi cale – dureroasă pentru ei ca indivizi şi catastrofală pentru România.

 

N.B.: Cum spuneam şi altădată, bani sunt pentru achitarea datoriei externe şi satisfacerea unor îndreptăţite aşteptări din partea cetăţenilor, ba chiar şi pentru relansarea economiei. Dar pentru asta ar trebui ca, prin confiscarea averilor nelegiuite, aripa onestă din PSD să-şi rupă mâneca de tâlhari şi corupţi. Atâta doar că taman nucleul conducător din PSD este penal cu acte în regulă, iar ceilalţi (după şparlamentare cu atât mai vârtos) înţeleg să facă zid de apărare în jurul acestora…

—————————-

George PETROVAI

Sighetu Marmaţiei,                                                            

22 decembrie 2016