În anul 1994 a apărut o importantă lucrare lingvistică Macrofamilia Nostratica cu subtitlul Un  Studiu Despre Înrudirea Lingvistică Îndepărtată de Allan R. Bomhard şi John C. Kerns, în care autorii se referă la faptul că familia Indo-Europeană nu este o familie de limbi izolată, ci este înrudită cu alte familii de limbi. Problema nu era nouă. Vladimir M. Illič-Svityč şi Aaron Dolgopolsky, care la început au lucrat independent apoi împreună, aleseseră denumirea de nostratică de la latinescul “nostrās” (ai noştri), după o propunere din 1903 a lui Holgar Pedersen.

Bomhard plasează limba nostratică la 15000 î.Hr (deci 17000 de ani în urmă), deşi spune că nu s-ar mira dacă distanţa în timp ar fi mult mai mare.

Vladimir M. Illič-Svityč, într-un articol publicat în 1965, prezintă 607 posibile rădăcini nostratice, dar în dicţionarul său postum apar doar 378. Bomhard citează 25.000 de forme lexicale (cuvinte) din limbile nostratice pentru a recostitui 601 rădăcini.

Ca metodologie, la început, fondatorii lingvisticii comparative indo-europene au dat mare importanţă aspectelor gramaticale şi prea puţin fonologiei şi vocaburalui. Pedersen (1931, pg.  245) arată că au procedat aşa, întrucât nu existau atunci metode comparative de fonologie şi lexic. Joseph Greenberg în al sau “Eassays in Linguistics” (1957) susţine că singura modalitate de a găsi înrudire genetică între limbi este compararea limbilor respective sub diverse aspecte – un factor deosebit de important fiind asemănarea semantică a formelor lexicale.

Cartea la care lucrez este, de fapt, o lucrare de cercetare aplicată pentru limba romană, faţă de rădăcinile din lucrarea lui Allan R. Bomhard şi John C. Kerns. Ca urmare, nu se va mai putea menţiona in DEX “cuvinte cu origine necunoscută” sau luate de pe la vecinii care s-au aşezat pe-aici multe, multe secole mai tarziu, pentru cuvinte ca: ceafă, cocor, deal, întuneric, stuf, zeamă şi alte cca 350 de cuvinte, ci “cuvinte cu origine nostratică”.

Concluziile mele vor fi prezentate sub forma unui dicţionar. Ceea ce doresc să demonstrez astfel, este vechimea considerabilă a limbii române şi ca atare, a existenţei strămoşilor noştri pe acest teritoriu.

Cartea va apare la editura ALCOR EDIMPEX (www.editura-alcor.ro) în versiune română şi engleză, în luna noiembrie a.c.