Românii din Serbia

De sute de ani de când românii noştrii s-au pripăşit pe meleagurile Serbiei de azi, au trecut prin diferite perioade istorice, prin momente foarte dificile ale existenţei lor.

Li s-au modificat numele, adăugând-u-le acel “ici” sârbesc la urmă. Li s-au “luat” bisericile şi dreptul de a se ruga în limba lor străbună. Li s-au desfiinţat şcolile în limba maternă. Ce să mai zicem de situaţia de azi din Valea Timocului unde nu există şcoli româneşti, iar pentru că a construit o biserică românească, preotul Boian a trecut prin momente foarte dificile (arestări, condamnări etc.).

Alta este situatia însa în ţinutul Voivodinei. Activitatea culturală românească de aici cunoaşte o înflorire de admirat.

Oameni minunaţi, români adevăraţi duc mai departe cultura românească cu origini străvechi, care a fost “chinuită”, a suferit cumplit de-a lungul vremurilor.

Merită menţionaţi aici, Nicu Ciobanu, Ioan Baba, Vasa Barbu, Vasile Barbu preşedinte S.L.A. Tibiscus – argintul viu al mişcării culturale româneşti din Uzdin, omul care “duce” de unul singur cel puţin de 10- festivaluri şi activităţi culturale pe an, la care participă diverse personalităţi din România. Aici au participat de-a lungut vremurilor diferite personalităţi ale lumii culturale româneşti ca: Adrian Păunescu, Grigore Vieru, N. Dinescu, Florian Copcea şi mulţi alţii.

Vasa Barbu, Alina Iorga, Diana Ocolişan, Todor Ursu, Igor Ungur, Mariana Stratulat, Maria Ancăiţan, Alina Iorga, Daniel Petrovici şi nu în ultimul rând Costa Roşu sunt români adevăraţi, dar cu cetăţenie sârbă, care fac eforturi uriaşe, dar şi riscante ca românismul, cel puţin să se păstreze pe teritoriul Serbiei.

În data de 10 martie 2008, a fost înfiinţat Institutul de Cultură al Românilor de Adunarea Provinciei Autonome Voivodina, preşedinte Costa Roşu.

Fondatorii acestui institut sunt Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Republica Serbia şi Consiliul Executiv al Voivodinei.

Aşadar, parlamentul Voivodinei a aprobat înfiinţarea Institutului de Cultură al Românilor din acest ţinut, instituţie culturală şi de cercetări ştiinţifice, care se ocupă în mod professional de cercetarea domenilor de activitate care cuprind activităţi şi proiecte de promovare ăi dezvoltare a culturii şi artei, a ştiinţei şi limbii române din ţinutul Voivodinei.

I.C.R. iniţiază şi sprijină proiecte de promovare a multiculturalităţii şi interculturalităţii în Voivodina, proiecte de dezvoltare a amatorismului cultural, dar şi de cultivare şi păstrare a patrimoniului cultural românesc pe aceste meleaguri pline cu români.

I.C.R. îşi asigură mijloacele financiare necesare muncii şi activităţii de program din bugetul P.A. Voivodina, din veniturile realizate pe baza propriilor sale activităţi, din unele fonduri, de la unele fundaţii, din contribuţii şi sponsorizări.

Institutul îşi desfaşoară activitatea în cadrul a patru unităţi organizatorice, respective a patru departamente:

1. Departamentul pentru documentare şi cercetare

2. Departamentul pentru informare şi comunicare

3. Departamentul pentru organizarea manifestărilor cultural-artistice, perfecţionarea şi instruirea de specialitate a cadrelor în domeniul culturii şi artei

4. Departamentul. Pentru păstrarea patrimoniului cultural.

Fiecare dintre aceste departamente are coordonator- în raport de muncă în cadrul Institutului – care coordonează activitatea departamentului în fruntea căruia se află. Institutul lucrează în prezent la formarea unei biblioteci de specialişti şi a unei arhive.

Întreaga activitate a Institutului este orientată în două direcţii principale:

– De cercetare ştiinţifică pe tărâm istoric, demografie, cultural, filologie, literar-istoric etc.

– De valorificare a rezultatelor cercetărilor din aceste domenii, prin publicaţii periodice proprii şi prin cărţi.

Institutul organizează şi manifestări ştiinţifice, sesiuni de comunicări ăi mese rotunde cu participanţi din ţară şi de peste hotare (în colaborare cu instituţii asemănătoare şi cu asociaţii româneşti din Voivodina şi România) şi sprijină, în felurite moduri, manifestări tradiţionale româneşti.

Înfiinţarea acestui institut este importantă din mai multe motive, în primul rând pentru că sporeşte nivelul de organizare a comunităţii româneşti printr-un process de instituţionalizare.

Datorită Institutului, românii din Voivodina dispun azi de un instrument foarte eficace al cunoaşterii de sine, al identităţii naţionale, dar şi de afirmare şi promovare al acestuia, fiindcă, nivelul şi raza de acţiune ale unui institut sunt superioare altor forme pe care românii din Voivodina au reuşit să-l edifice până acum: societăţi, comunităţi, fundaţii cu proiecte punctuale care au atins adeseori performanţe uimitoare – ale căror rezultate sunt vizibile, şi la dispoziţia tuturor, datorită ziarelor şi revistelor editate, cărţilor şi internetului, programelor culturale şi informative – dar, acum au un cadru permanent şi instituţionalizat, specializat, care va premite un alt nivel, mai înalt şi profesionist al cercetărilor.

Prin acest institut, toate celelalte organizaţii şi asociaţii româneşti din Voivodina cu orientare culturală şi ştiinţifică vor primi sprijin concret, aşa cum şi Institutul mizează pe susţinere din partea lor.

Pe de altă parte, Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina va încerca să ofere acel cadru, care să permită tinerilor studioşi să înveţe, să se formeze, să devină specialişti şi să dea dovadă de un înalt profesionalism.

În acest sens, Institutul va organiza cercetări şi cursuri susţinute de profesori de prestigiu în cele mai importante domenii pentru afirmarea identităţii culturale, şi anume de istorici, etnografi, folclorişti, lingvişti, sociologi etc., care apoi îi va susţine pe aceşti tineri să se includă în mediile intelectuale, respective să-şi facă carieră.

Există semne bune în această privinţă, tot mai mulţi tineri din Voivodina şi din Serbia să-şi ia masterate sau doctorate. Ei vor fi susţinuţi ţn continuare, Institutul îşi propune să facă aceasta profitând de întreaga sa reţea de colaboratori ăi parteneriate.

Pentru a se afirma activitatea institutului, va fi nevoie să se ţină cont de probleme de imagine şi promovare, care sunt vitale. S-a fondat o editură, care va publica cărţi, un anuar şi o revistă. Este vorba de cărţi cu subiecte importante, prioritate pentru a descifra trecutul şi prezentul Banatului: demografie, istorie, familie şi societate, biseică şi religie …

Anuarul vine să rotunjească activitatea curentă a Institutului, proiectele realizate de acesta, precum şi cele mai semnificative evenimente din anul respectiv, organizate de etnia românilor din Republica Serbia.

Această publicaţie va mai cuprinde articole şi studii ale colaboratorilor din ţară şi din România despre românii din Voivodina de ieri şi de azi.

Revista de cultură, investigaţie şi atitudine, Pyramis, îşi propune prin cele trei apariţii anuale, un dialog deschis pe teme ce ţin de spaţiul cultural, investigaţii în sfera ştiinţei, precum şi asigurarea comunicării pe acele subiecte care valorifică patrimonial identitar, dar şi unele fenomene care se vor a fi sau sunt de manieră culturală, ştiinţifică, lingvistică, artistică etc.

Pyramis ţine mai mult de practica teoriei decât a creaţiei primare, indiferent de spaţiile pe care le va aborda.

Cronica Institutului, este o publicaţie trimestrială cu caracter informativ, menită, în primul rând, membrilor organismelor de conducere şi de specialitate ale institutului, colaboratorilor şi prietenilor, precum şi pentru cei interesaţi de dezvoltarea culturii şi paralel cu aceasta, de promovare a valorilor culturale şi spirituale ale românilor din Voivodina.

Cronica este o noua publicaţie a Institutului de Cultură al Românilor voivodineni, fondată de Consiliul de Administraţie al acestuia, în şedinţa din 18 februarie 2010 şi va prezenta, în paginile ei, toate evenimentele şi manifestările organizate de Institut sau cu sprijinul lui.

Cronica va sprijini totodată şi va afirma, în paginile ei, acţiunile iniţiate în vederea revigorării vieţii culturale şi artistice la sate, dar şi a celor de păstrare şi cultivare a datinilor străbune, şi a patrimoniului cultural românesc din Voivodina. Fiecare articol publicat în Cronică va avea şi un rezumat în limba sârbă. Cronica apare gratuit.

Se mai poate menţiona aici, la capitolul publicaţii româneşti din Serbia, că în ziua de Sfântu Gheorghe a acestui an, în holul hotelului Parc din Drobeta Turnu Severin, un grup de oameni inimoşi din Serbia, români, împreună cu Ing. Gh. Răducan din Rm. Vâlcea şi prof. univ. dr. Florian Copcea din Drobeta Tr. Severin au pus bazele unei noi publicaţii românesti, ROMÂNII, care există sub tipar în momentul de faţă.