(pamflet)
Suntem dintr-o rădăcină / fiecare-avem tulpină
Cum s-ar spune, suntem frați / dar suntem și dezbinați
Depinde cum vrei s-o iei / suntem buni sau suntem răi
Cam așa sunt toți românii / puternici ca și gorunii
Au  și  un nărav din fire / încă fără lecuire
Știți că ni se povestește / „unde-s mulți, puterea crește !”
Dar asta a fost odată / pe vremea lui Moș Ion Roată
Azi românii s-au schimbat / invidia i-a stricat
Se ceartă, își dau „la gioale”/ unul nu se lasă moale
Pe față le vezi mânia / cine pierde?-România !
Români, fiți calmi, vă conjur / uitați-vă împrejur
La unguri, ruși sau evrei / ce bine se-mpacă ei
Mai grozavi nu sunt, să știți / însă sunt mult mai uniți
Ca spicele într-un snop / și își ating al lor scop
Înc-o vorbă se mai știe : /Frumoasă ești Românie !
Dar nu ești prea fericită / păcat că ești locuită …
Popoarele-au protestat / Doamne, la români le-ai dat
Pământ mănos, bogății / nouă, doar locuri pustii
Ciocu mic ! imediat …/ să vedeți ce șefi le-am dat !
………………………………………………………………
Bine-ar fi, de s-ar putea / a sta și a cugeta
Români, să vă fie bine / știți cum să trăiți de mâine?
Hai să facem legământ / Raui-i aici, pe pământ!
Să trăim armonios / să ne comportăm frumos
Și să nu ne mai certăm / măcar să ne suportăm
Românii uniți de-ar vrea / și munții i-ar răsturna !
Hai să facem, cum se spune / România-n astă lume
Chiar Grădina Raiului / Și a Maicii Domnului !
(Mihai Horga – Roman, Neamț )