princeton-main-bldg-435x441

princeton-main-bldg-435x441La una dintre cele mai valoroase universităţi din lume, Princeton University, s-a constituit în ultimii 20 de ani un interesant nucleu românesc. Povestea românilor care au făcut performanţă la Princeton o aveţi mai jos.

Imediat după 1989, studenţii români au început să opteze pentru studiul în străinătate. Fără posibilităţi materiale grozave – taxele sunt de zeci de mii de euro -, şansa celor mai mulţi era de a obţine o bursă de studii.

În anii care au urmat, o interesantă comunitate de studenţi români s-a creat în jurul Universităţii Princeton, una dintre cele mai renumite instituţii de învăţământ din Statele Unite, alături de Harvard şi Yale. În fiecare an, la Princeton sunt în jur de 30 de români.

“Românii au lumea lor la Princeton”

“Românii au lumea lor la Princeton. Sunt foarte mulţi acolo. La Princeton a studiat şi Ana Caraiani, o fostă olimpică la matematică din România, care acum are una dintre cele mai bune 20 de teze de doctorat în matematică din lume”, spune profesorul Radu Gologan, coordonatorul lotului de elevi români la olimpiada internaţională de matematică şi preşedinte al Societăţii de Ştiinţe Matematice din România.

Oamenii care au deschis tradiţia românească la Princeton au fost Liviu Iftode şi Radu Popescu, doctoranzi ai şcolii de inginerie. Iftode, născut la Sibiu, a absolvit studiile post-doctorale de la Princeton în 1998. Astăzi, este profesor în cadrul departamentului de Ştiinţa Calculatoarelor al Universităţii Rutgers, din New Jersey.

Pionieri: doi ingineri de excepţie

În prezent, Iftode conduce un proiect destinat descoperirii unei tehnologii inteligente pentru a evita supraîncărcarea rutelor de trafic din metropole americane ca New York şi San Francisco. Pentru această tehnologie, universitatea Rutgers a primit o finanţare de două milioane de dolari.

Radu Popescu a absolvit Universitatea Tehnică de Inginerie Civilă din Bucureşti şi a făcut studiile doctorale la Princeton, în hidrotehnică şi apoi în inginerie civilă.

Cariera sa a evoluat spectaculos. După ce a fost cercetător asociat la Princeton, între 1991 şi 1997, Radu Popescu a fost numit senior research inginer, consultant şi profesor la Memorial University, din Canada. Pentru trei ani, a fost profesor la Princeton.

După ce a participat la dezvoltarea software a Java, C, Fortran şi MATLAB pe platformele Windows şi Unix, Popescu a fost angajat ca inginer consultant de corporaţia americană URS, unul dintre liderii mondiali în designul ingineresc, cu numeroase contracte încheiate cu statul american.

Lot 100% românesc la o mare competiţie de matematică

Ingineria nu a fost însă singura specialitate de la Princeton care i-a atras pe români. Prima în preferinţe a fost matematica. Olimpicii români la această disciplină, care se remarcaseră la olimpiadele internaţionale, au optat pentru Princeton atraşi de faptul că, în New Jersey, pe coasta de est a Statelor Unite, se formase deja o comunitate românească. Dacă tot plecau la mii de kilometri de casă, studenţii alegeau locul în care puteau să mai schimbe o vorbă cu un român.

An de an, studenţii americani cu mari performanţe în matematică participă la un concurs celebru, numit Putnam Competition. Românii erau nelipsiţi din lotul universităţii Princeton pentru aceste competiţii, an de an. Ba chiar, la o ediţie a competiţiei, lotul Princeton a fost alcătuit exclusiv de tineri din România. Se întâmpla în 2002, când echipa Princeton formată din Ştefan Hornet, Mihai Manea şi Radu Mihăescu ocupa locul doi în concurs, întrecută doar de Harvard.

Ana Caraiani şi Andrei Neguţ au făcut parte din echipa Princeton pentru Putnam în 2006, când universitatea a ocupat primul loc în competiţia pe echipe. Caraiani, împreună cu Mihai Manea, participase şi la competiţia pe echipe din 2004, când Princeton a obţinut locul doi. În acel an, Caraiani a obţinut unul dintre primele cinci punctaje.

În 2007, doi români (Andrei Neguţ şi Andrei Ungureanu) au făcut parte din trio-ul cu care Princeton a câştigat locul doi la competiţia pe echipe William Lowell Putnam. Ungureanu participase la competiţie şi cu un an înainte şi, deşi nu a făcut parte din echipa Princeton, a realizat unul dintre primele 25 de punctaje.

Tinerii de valoare ar veni în România, dar ţara nu le oferă şansa unei cariere

Limbile străine, economia, literatura şi ştiinţele politice sunt alte departamente de la Princeton pentru care optează tinerii români. Datorită numărului mare de români de la universitatea din New Jersey, s-a constituit şi Asociaţia Studenţilor de la Princeton.

Asociaţia a condus şi un interesant studiu, ale cărui rezultate au fost publicate AICI. Studiul, care a centralizat opiniile a 312 studenţi români care studiază în străinătate, a oferit şi următoarea concluzie, printre altele: din cei 312, 199 şi-ar dori să profeseze în România. Totuşi, doar 31 dintre ei consideră România drept un stat în care se pot dezvoltat profesional. 200 ar opta pentru SUA şi Canada şi 72 pentru Uniunea Europeană.