În primul rând depinde de tine dacă vei opta pentru a-ţi scrie un blog sau a-ţi trimite articolele la o publicaţie electronică. Mai întâi să clarific puţin cele două concepte penru a şti precis la ce anume fac referinţă. Un „blog” reprezintă o modalitate de publicare electronică gen „jurnal”, ce îţi oferă ocazia de a consemna diferite evenimente, de a-ţi expune ideile într-un cadru mai larg şi nu în ultimul rând, pentru a-ţi genera link-uri de referinţă în cadrul reţelelor sociale gen Facebook, Tweeter sau MySpace.
Cuvântul „blog” sună destul de nefericit în limba română, acesta provenind din contragerea a două cuvinte „web” şi „log” într-unul singur ce defineşte ideea de a te „logga” sau conecta prin intermediul unei pagini de Internet. Ulterior, expresia a dobândit conotaţia acceptată în momentul de faţă de „jurnal electronic personal”. Există o mulţime de posibilităţi de a putea avea un blog al tău, în mod deosebit menţionând WordPress şi BlogSpot ca furnizori de servicii de blogging.
Într-un sens mai extins, prin „publicaţie electronică” se înţelege o transpunere într-o măsură mai mare sau mai mică a conceptelor de ziar şi de revistă tipărită, din acest punct de vedere ziarele sau revistele electronice devenind un bun substitut în sfera mereu mai prezentă a Internet-ului. Astfel, o publicaţie electronică presupune o anumită ordonare pe tematici şi rubrici a articolelor publicate provenind de la mai mulţi autori, o reţea de distribuţie puternică şi o promovare dedicată către segmentul de audienţă „ţintă”. În plus, cel mai important lucru la o publicaţie electronică îl reprezintă colectivul redacţional, care permite definirea unei viziuni de difuzare ce reflectă experienţa mai multor persoane cu arie de expertiză diferită. În contrast, un „blog” reprezintă în principiu „creaţia” unei singure persoane, iar o publicaţie electronică reflectă „conştiinţa colectivă” a mai multor persoane reunite în echipa redacţională şi în cea de autori.
Din punct de vedere personal, a avea un blog al tău reprezintă ceva ce ţine de eticheta noilor modalităţi de prezentare a ta înaintea celorlalţi. Adăugând şi fotografii, poţi să oferi altor persoane imaginea a cine eşti tu şi care sunt valorile tale. De exemplu, chiar şi oamenii politici apelează la blog-uri, care alături de contul pe Facebook şi canalul pe Youtube reprezintă un arsenal mediatic prin care aceştia pot să facă o mulţime de „confidenţe publice” ce cauzează ulterior şi aproape de fiecare dată „valuri media” ce le sporesc sau menţin popularitatea ca lideri în faţa maselor.
Totuşi, dacă eşti un autor de articole, ce aspiri la o audienţă cât mai largă, cât de mult te vei putea baza pe un blog pentru aşa ceva? La urma urmei, ce diferenţă va fi dacă postezi pe un blog sau într-o publicaţie electronică? Accesibilitatea din punctul de vedere al Internetului este cam aceeaşi, corect?
Corect şi nu prea. Mai precis trebuie să înţelegi că un articol plasat pe Internet nu înseamnă neapărat că toţi utilizatorii potenţiali chiar vor şi vizita pagina în cauză. Să mă explic puţin făcând o comparaţie. Să presupunem că ai o stradă ce trece prin faţa casei sau blocului în care locuieşti. În mod teoretic, orice persoană din localitatea în care te găseşti ar putea trece pe acea stradă în decurs de o zi. Cu puţin exerciţiu de imaginaţie, toată populaţia judeţului sau capitalei ar putea trece pe acolo, fiindcă să presupunem că nu există restricţii de circulaţie. Cu toate acestea, aşa ceva nu se va întâmpla fiindcă pur şi simplu strada ta este doar una dintre sutele sau miile din localitate sau judeţ. Şi atunci, de ce ar trece prin faţa casei tale toată populaţia localităţii, afară de situaţia când într-adevăr nu mai au nicio altă alternativă de circulaţie!
Cam aşa stau lucrurile şi pe Internet: blog-ul tău reprezintă doar o mică alee într-un spaţiu aflat în expansiune continuă. Încă un lucru, această extindere a Internet-ului conduce la o realitate foarte dură, dar practică deopotrivă, şi anume că informaţia pe care o expui public reprezintă în timp un procent tot mai mic din totalul informaţiilor ce se adună pe Internet. La modul practic, aleea ta va deveni în scurt timp o mică potecă dacă „nu creşti” în audienţă, lucru ce presupune promovare, diversitate şi un volum semnificativ de articole.
Dar îmi vei spune că ai înscris blog-ul tău la „motoare de căutare” gen: Google, Yahoo sau Bing, că îţi trimiţi fluxul RSS de noutăţi şi sitemap-ul tău este prezent în multe locuri sau altele în genul acesta. Oare nu garantează aceste proceduri faptul că vei avea o audienţă semnificativă?
Îţi voi răspunde la această provocare cu o întrebare simplă: Câte adrese de Internet ţii minte şi le foloseşti „prin scriere directă” în browser, în mod uzual? Poate unele adrese vor fi următoarele: google.com, youtube.com, gmail.com, yahoo.com, facebook.com. Adică un total de cinci. Să mai adăugăm şi câteva adrese mai „locale” în genul: neogen.ro, antena3.ro, realitatea.tv, adevarul.ro la care mai adăugăm încă vreo câteva, obţinând un total de zece în final. În total vom avea maxim cincisprezece sau chiar douăzeci de adrese, dar aş spune că acest lucru este valabil în medie. Poate cei mai dotaţi au memorat şi utilizează frecvent în jur de treizeci. Însă numărul lor se opreşte din păcate aici.
Da, dar îmi vei spune că de regulă mai toţi apelează la Google pentru a detecta adresele pe care le vor accesa. Însă aici există o problemă, fiindcă Google reprezintă un motor de căutare care oferă rezultate diferite în timp în funcţie de evoluţia per ansamblu a Internet-ului. Adică astăzi vei apărea pe poziţia zece la căutarea după anumite cuvinte cheie, iar mâine cu greu vei mai putea fi găsit pe la a doua sau a treia pagină. În consecinţă, şansa de a avea o audienţă reală este limitată în primul rând de capacitatea noastră de a reţine adrese de Internet, fiindcă să nu uităm că mai avem de memorat şi parole pentru conturile de card, conturile de mail, numerele de telefon uzuale şi altele în genul! Iar pe de altă parte, motoarele de căutare merg înainte în a explora un fond de articole aflat mereu în expansiune, fapt care impune un ritm imposibil a fi menţinut de către o singură persoană.
Din acest punct de vedere, pot spune că o adresă simplă, scurtă, uşor de memorat şi cu semnificaţii pentru utilizator este cea mai bună soluţie. Dar a ajunge în mintea utilizatorilor cu adresă cu tot nu este simplu, iar pentru un blog cu atât mai puţin.
Încă o realitate tristă legată de poziţionarea pe Internet. De exemplu, pentru a vedea unde te situezi cu blogul tău la nivel internaţional şi naţional este suficient să consulţi Alexa.com sau Quantcast.com unde introducând adresa ta vei observa la câte „milioane” te situezi în clasamentul internaţional sau „sute de mii” în cel naţional. Ba mai mult, s-ar putea nici să nu apari, fiindcă subdomeniile în genul blogul_meu.wordpress.com nici nu se iau în calcul de către aceşti evaluatori internaţionali.
Dar mă vei întreba: Unde vrei să ajungi? Ce vrei să spui, că este o idee proastă să am un blog al meu?
În primul rând, vreau să îţi spun că este o idee excelentă de a avea un blog al tău, unde să testezi diferite forme de exprimare sau să beneficiezi de o modalitate structurată şi elegantă de a-ţi pune în valoare talentul personal şi valoarea ta. Este o idee bună pe care poţi să o foloseşti oricând pe post de carte de vizită. Dar pe de altă parte, blogul reprezintă o idee teribil de nefericită în a fi citit de cât mai mulţi sau de a-ţi promova numele pentru a ajunge cunoscut la scară extinsă. Îmi vei spune că nu te interesează acest lucru, ci doar doreşti să exprimi ce gândeşti. În acest caz nu pot decât să te felicit pentru intenţie, dar vei rămâne în zona anonimatului, ceea ce pentru un autor de valoare reprezintă un lucru frustrant.
Aşadar, dacă eşti autor de conţinut şi doreşti o afirmare autentică, vei avea nevoie de o publicaţie electronică puternică, unde să fii acceptat şi unde să poţi fii cunoscut de cât mai mulţi, iar numele tău să ajungă să fie ştiut. De fapt, cele două genuri de publicaţii nu se exclud. Având un blog poţi experimenta, testa, fără a aduce prejudicii imaginii tale. Şi putând să postezi în publicaţii electronice relativ consacrate, poţi să preiei cele mai bune articole şi să le aduci la cunoştinţa marelui public relativ la ceea ce poţi să scrii, să exprimi şi să gândeşti.
Din experienţa mea îndelungată în ambele domenii, te-aş sfătui să nu renunţi la blog, dar şi să cauţi o publicaţie serioasă pentru acele materiale care sunt de valoare. Astfel, vei putea fi „tu însuţi” la modul cel mai direct pe blog şi vei putea prezenta ce te avantajează la nivel mult mai larg.
Poate îmi vei spune că am avut un anumit interes când am scris acest articol. Răspunsul meu va fi afirmativ. Interesul meu este ca toate persoanele care au talent şi se simt îndemnate să acceadă la cercuri tot mai largi de audienţă să caute să se ataşeze publicaţiilor electronice existente sau la cele care vor mai apărea, fiindcă „numai în unire stă puterea”. O publicaţie electronică puternică dispune de autori de valoare, iar un autor de valoare are nevoie de o publicaţie puternică. Cele două de fapt merg împreună, condiţia fiind de a găsi „nişa” de publicare potrivită. Mult succes şi spor la scris!
