viitorul_romanesc_ParadaBoothsNadiaCristiAnaRuna

viitorul_romanesc_ParadaBoothsNadiaCristiAnaRunaPână în secolul 19, emigraţia românească în Statele Unite nu a fost semnificativă, dar înrăutăţirea situaţiei economice, politice şi culturale din Transilvania, Basarabia şi Bucovina a generat o primă şi masivă părăsire a pământului natal spre continentul american. Zvo­nurile senzaţionale de îmbogăţire create de descoperirea aurului în California ajung şi în provinciile româneşti şi astfel un grup de 15 aventurieri români se îmbarcă în 1849 pe o corabie cu pânze din Constanţa cu destinaţia “Pământul Făgăduinţei”. Din nefericire, corabia naufragiază, din cauza unei furtuni, pe coasta de vest a Mexicului, în apropiere de Baja California. Începând cu anul 1853, ca urmare a autorizării de către Congresul american a construirii căii ferate “Santa Fe”, legând vestul de estul şi nordul Statelor Unite, se cunoaşte o afluenţă de lucrători români în California, sosiţi din alte state americane, europene şi chiar din Principatele Române.
Între 1900 şi 1920 se cunoaşte un număr foarte mic de români stabiliţi în California de Sud: familia Creţu, din Banat, se stabileşte în 1906 în Los Angeles, Procopie şi Paraschiva Axenty, din Bucovina, în Long Beach, iar în 1912 familiile Toma Pascu, Petre Mladin şi George Cosma se stabilesc în Los Angeles. Aceste familii au consti­tuit nucleul comunităţii româneşti de mai târziu. Marea majoritate a primilor români stabiliţi în sudul Californiei proveneau din lumea satului, neavând calificări superioare, de aceea erau angajaţi în munci necalificate: la ferme, drumuri publice, restaurante. Viaţa socială a acestor români era neorganizată şi datorită faptului că în acea perioadă instabilitatea locurilor de muncă şi frecvenţa accidentelor de muncă puneau mari probleme de existenţă financiară şi asistenţă medicală, se simţea tot mai mult şi acut necesitatea înfiinţării unei socie­tăţi cu caracter fraternal de ajutor, după exemplul societăţilor de pe coasta de est a Americii aflate sub conducerea Uniunii Societatilor Româneşti Americane (URSA).
Astfel, un grup de 18 persoane din jurul oraşului Los Angeles hotărăsc înfiinţarea, la 18 aprilie, 1926, a Societăţii Româneşti de Ajutor şi Cultură Viitorul Român. Membri fondatori ai societăţii au fost George Stoica, Alexandru Pop, George Lotrean, Nicolae Toma, Trifu Iova, Maria Stoica, Ioan Niculescu, George Ardelean, Alexandru Tătar, Pascu Toma, Ambrozie Mladin, Vasile Vaida şi Paraschiva Gherman. Doi ani mai târziu societatea devine membră a Uniunii şi Ligii Societăţilor Româneşti din America (până în anul 2001), iar mai târziu face parte din California Ethnic Leadership Council şi Congresul Româno-Americanilor (CORA) din Washington, D.C.
Pentru mai bine de 25 de ani, activităţile se desfăşurau la lo­cuinţele membrilor. În 1939 membrii societăţii decid  să înfiinţeze o parohie românească, cu numele Sfânta Treime. În 1946 se cumpără biserica din Verdugo Road, Los Angeles, care există şi azi, şi unde societatea îşi stabileşte şi ea sediul până în 1997, când îşi schimbă adresa şi sediul. Până la apariţia uniunilor şi companiilor americane de asigurare, profilul acestei socie­tăţi era, primordial, de ajutorare. În ultimii 40 de ani situaţia s-a schimbat, lucrătorii români având posibi­litatea de a avea asigurări mult mai substanţiale de la companiile unde lucrează, activitatea societăţii în domeniul asigurărilor diminuându-se, punându-se accentul pe acti­vităţile culturale şi de caritate. Legal, socie­tatea este înregistrată în statul California, funcţionând după statutul de încorporare non-profit. Actualmente, principiile de activitate ale societăţii sunt bine determinate: aniversarea şi comemorarea sărbătorilor naţionale româneşti şi americane precum şi a persona­lităţilor de origine română din domeniul culturii şi artei, promovarea a noi membri, în special din rândurile tineretului, şi înfiin­ţarea unui Centru Cultural Românesc în Los Angeles.
De mai bine de un sfert de secol societatea organizează în fiecare an Balul Românilor, iar în anul 2000 societatea a înfiinţat Cinemateca Viitorul Român, prezentând festivaluri de filme cu participarea extraordinară de peste ocean a regizorilor acestor pelicule. Prin eforturi financiare deosebite societatea a reuşit să aducă în faţa românilor din sudul Californiei un mare număr de artişti de frunte, precum Corul Madrigal, Florin Piersic, Maria Ciobanu, Irina Loghin, Gică Petrescu, Corina Chiriac, Gheorghe Turda, Ion Dolănescu, Benone Sinulescu, Angela Buciu, Dumitru Fărcaş, Ionuţ Dolănescu, Ion Lăceanu, Sofia Vicoveanca, Gheorghe Zamfir, Nicolae Niţescu, Ioana State, Bianca Ionescu, Ştefan Hruşcă, Vasile Şeicaru, Toni Iordache, Mihai Mereuţă, Marius Ţeicu, Stela Popescu, Alexandru Arşinel, Gabriel Oseciuc, Nicu Constantin, Alexandru Lulescu, Draga Olteanu, Mircea Crişan, Ovidiu Teodorescu, Rodica Po­pescu Bitănescu, Dem Ră­dulescu, Mihai Perşa, Dumitru Furdui, Horaţiu Mălăele, Dan Spătaru, Ionela Prodan, Duşan Chizim, Constantin Drăghici, Formaţia Colibri şi mulţi alţii.
De asemenea, în cadrul acti­vităţilor social culturale au fost invitate personalităţi de seamă. În 1988, cu ocazia celebrării zilei de 24 ia­nuarie –  Unirea Principatelor Ro­mâne – au fost invitaţi la Los Angeles Majestăţile lor, Regele Mihai I şi Regina Ana, care, timp de trei zile, au participat la diferite întruniri şi la banchetul oficial de la Beverly Hills Hotel, unde au parti­cipat mii de români americani. A fost cel mai mare eveniment al comunităţii româneşti din sudul Californiei datorat faptului că, după 40 de ani de la plecarea forţată din România, Regele Mihai a acceptat să se întrunească cu o comunitate românească. În anii 1986 şi 1997 Prinţesele Sofia şi Irina au participat la celebrarea zilei de 10 mai. La multe din activităţile societăţii au participat personalităţi din lumea artei şi stiinţei, politicieni americani şi români, ambasadori (Mircea Geoană, Gabriel Gafiţa, Mihai Botez, James Rosapepe), miniştri, parlamentari, regizori de film (Jean Negulesco, John Florea, Dinu Cocea, Mircea Mureşan), ziarişti (Nicolae Lupan, Nicolae Dima), profesori universitari de prestigiu mondial (George Palade, Ilie Smultea, George Ciorănescu, Radu Florescu, Constantin Cordoneanu), Episcopii Valerian şi Nathanael, preotul Calciu Dumitreasa şi alţii.
În anul 2000 societatea a găzduit, pentru prima oară, Con­venţia Naţională a Uniunii şi Ligii Societăţilor Româneşti din America, cât şi Conferinţa Reţelei de Afaceri Româno-Americane, sub patronajul Am­basadei Ame­ricane din Bu­cureşti şi al Am­basadei Române din Washington DC.  
Iată numai câteva din actele de binefacere susţinute de Societatea Viitorul Român:
* participarea la crearea Camerei Române de la Universitatea din Pittsburg;
* contribuţia la construirea monumentului lui Avram Iancu din New York;
* trimiterea unor fonduri substanţiale pentru ajutorarea celor trimişi pe front, în timpul celui de al Doilea Război Mondial;
* contribuţia financiară la înfiinţarea Centrului Etnic Ro­mânesc de la Vatra şi pentru suportul Findaţiei Iuliu Maniu din New York;
Ajutorul trimis în 1968 în urma dezastrului produs de inundaţiile din România, cât şi a cutremurului devastator din 1977, pentru care s-au expediat sume importante de bani, îmbrăcăminte şi medicamente în valoare de peste 30.000 de dolari, împreună cu Biserica Sfânta Treime.
Ajutorul trimis familiilor de refugiaţi politici din România în lagarele din Austria şi Italia.
Trimiterea unui container, în valoare de 28.000 de dolari, în colaborare cu Fundaţia “Hearts for Romania”, cu ajutoare pentru cinci orfelinate din Craiova (1999), cât şi contribuţia financiară la construirea noii clădiri a orfelinatului din Liteni (Republica Moldova), pentru 100 de copii orfani.
Contribuţia la donarea de software EDSA la 12 universităţi din România, evaluată la nivelul de preţ listat în Statele Unite la valoarea de peste un milion de dolari, etc.
Acest scurt istoric nu poate să nu comemoreze activitatea câtorva membri care s-au devotat şi distins pe parcursul anilor pentru binele şi prosperitatea acestei societăţi precum: John Maior, preşedintele socie­tăţii timp de 15 ani (1956-1971), Ileana Petrescu, care a deţinut funcţia de secretară financiară timp de peste 30 de ani, Jon şi Stela Cepoi, care au condus organizaţia timp de 20 ani (Jon – 17 şi Stela-3), Miron şi Millie Bonca, regretatul Miron Butariu şi altii.
Pe parcursul anilor societatea a fost condusă de următorii preşedinţi:
1926-27  Gheorghe Stoica  
1928-29  Neculae Curea
1930-31  John Niculescu
1932-33  John Tătar
1933-34  Vasile Ganea
1935-41  Josiph Brezean
1942-43  John Chiolac
1944-46  John Domnar
1947-50  John Cismas
1951-55  John Chiolac
1956-71  John Maior
1972-75  Miron Bonca
1976-88  Jon Cepoi
1988-89  Cristian Vahab
1990-94  Jon Cepoi
1994-96  Marian Sarbu
1997-99  Stela Cepoi
2000-03  Cristian Călugăriţa
2003-07  Ionela Kloes
2007-prezent  Cristian Călugăriţa
Atragerea şi promovarea a noi membri, în special din rândul tineretului este una din preocupările centrale ale societăţii; aşa după cum spunea marele român Miron Butariu “să ne plecăm capul şi, cu sufletul împăcat, să-l rugăm pe Dumnezeu să  lumineze minţile urmaşilor noştri pentru a se conti­nua pe mai departe iubirea şi cinstea între românii noştri, păstrându-se tradiţiile, limba şi cultura neamului românesc în acest colţ de lume.”