In urma demersurilor constante ale Agentiei de Dezvoltare Comunitara „Impreuna”, Asociatiei Rromilor „Egalitate de Sanse” Tulcea si Asociatiei ACCEPT, precum si a Hotărârii nr. 230/15.06.2011 a Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii, in editia noua a Dictionarului Explicativ al Limbii Romane, publicat in luna februarie 2012, de catre Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan- Al. Rosseti”, au fost revizuite definitiile a  30 de cuvinte care fac trimitere directa sau indirecta la minoritatea romilor. Astfel, Institutul „Iorgu Iordan” a eliminat sau a explicat clar identificarile discriminatorii si tendentioase care promovau stereotipuri negative in legatura cu minoritatea roma.

Noua definitie a substantivului „rom” este  urmatoarea: „termen prin care se autoidentifica membrii unui grup etnic originar din India si raspandit mai ales in Sudul si Estul Europei, inlocuind denumirea de tigan, considerata peiorativa”.

De asemenea, in editia noua a DEX au fost modificate cuvintele: balaoaches, baragladina, bulibasa, chivuta, corturar, faraon, gitana, jude, laie, laiet, lingurar, puradel, rom, rudar, salas, tigan, tiganas, tiganatic, tigancusa, tigancuta, tiganeala, tiganel, tiganesc, tiganeste, tiganie, tiganime, tiganos. tiganus, ursar astfel incat cel caracterul deseori peiorativ a acestor cuvinte sa fie clar adus la cunostinta cititorului.

„Aproape orice cuvânt din limba româna are un denotat si un conotat. Rom si tigan aveau, in explicatia oferita de DEX pana la aceasta editie, acelasi denotat, deci erau automat „cuplati”. Problema pe care noi am ridicat-o este a sensurilor (conotatiilor) care erau atribuite celor doua cuvinte (in special a axei rom = tigan = epitet acordat unei persoane cu apucaturi rele) sau mai bine spus a nespecificarii exprese a caracterului peiorativ a unor conotatii, atunci cand acest lucru se impunea. Limba romana nu este proprietatea lingvinstilor, ei fiind obligati, din punct de vedere profesional, sa reflecte cu acurate sensurile specificand acolo unde este cazul ca o anumita conotatie este peiorativa astfel incat cititorului sa ii fie adus la cunostinta explicatia reala a respectivului cuvant in functie de contextul in care a fost folosit. Prin aceasta revizuire a DEX-ului s-a facut un pas catre normalitate si corectitudine”, a declarat directorul executiv al Agentiei „Impreuna”, Gelu Duminica.

In trei editii ale Dictionarului Explicativ al Limbii Romane, definitia substantivului „tigan” continea explicatia – „Epitet dat unei persoane cu apucaturi rele”. Definitia se regaseste în Dictionarul Limbii Romane, Tomul XII, litera T, 1994, serie noua, Iorgu Iordan, Alexandru Graur, Ion Cotescu, Pag. 85, Dictionarul Explicativ al Limbii Romane, Academia Romana, Institutul de Ligvistica Iorgu Iordan, Editura Univers Enciclopedic, 1998, Editia a doua, Pag.1126 si Dictionarul Explicativ al Limbii Romane, Academia Romana, Institutul de Ligvistica Iorgu Iordan, Editura Univers Enciclopedic, 2009, Editia a doua revizuita,  Pag.1161.

In 2011, Agentia de Dezvoltare Comunitara „Impreuna”, Asociatia Rromilor „Egalitate de Sanse” Tulcea si Asociatia ACCEPT au inaintat o plangere catre Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, îndreptata împotriva Academiei Romane si Institutului de Lingvistica „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”. Organizatiile solicitau sanctionarea institutiei subordinate Academiei Romane, responsabile pentru elaborarea în cadrul Sectorului de lexicologie si lexicografie a Dictionarul Explicativ al Limbii Romane, precum si pentru revizuirea periodica a acestuia.

Desi în dictionarele anterioare ale limbii romane, definirea termenului „tigan” nu includea elemente peiorative, în definirea curenta a termenului „tigan”, Institutul „Iorgu Iordan”, sub egida Academiei Romane, a promovat identificari discriminatorii si stereotipuri rasiste fara specificarea caracterului peiorativ, profund discriminator al acestora.