Ortodocşii din Balcani – grecii, romanii şi slavii de sud – tranzitează de două decenii din punct de vedere socio-politic de la socialism spre capitalism, de la CAER şi Pactul de la Varşovia spre UE/NATO. Greco-ortodocsii, care au fost cumpăraţi de anglo-americani în schimbul românilor de la Stalin, au profitat din plin cu mult înainte de 1989 de societatea de consum pe datorie şi sunt în prezent şi faliţi şi nemulţumiţi. Demonstraţiile şi grevele din Grecia sunt la ordinea zilei. Vor avea şi ceilalţi ortodocşi din Europa aceiaşi soarta, perspectiva de a demonstra pentru o cauză pierdută?

Revoluţia din din România s-a soldat cu o mie de victime a unor terorişti a căror identitate o va afla numai generaţia următoare, care se formează într-o societate liberă, democratică, ancorată puternic în lumea liberă, occidentală, UE. Până atunci tranziţia spre occident s-a organizeazat ca la carte. S-a început cu lichidarea dictaturii proletariatului, a Partidului unic şi apariţia unui spectru de partide post-ortodoxo-comuniste şi etnice, maghiare, germane, evreieşti, armeneşti, slave etc., care îşi trimit reprezentanţi în Parlamentul din Bucureşti und se fac legi politic corecte, după modelul occidental. Apoi s-a lichidat proprietatea întregului popor asupra mijloacelor de producţie, pamanului etc. În favoarea investitorilor particulari, cu precădere a celor stategici din strainate şi celor cu imunitate parlamentară, care şi ea s-a privatizat.

Dacă şi locurile în Parlament se cumpără cu bani pentru Partid este evident că economia paralelă, corupria este o boală a copilăriei trazitiei, că pojarul, şi că masele largi populare suferă în această fază pe toate planurile: producţia, investiţiile, consumul, nivelul de trăi, speranţa de viaţă scad. În schimb cresc şomajul şi inflaţia, ambele necunoscute în trecut. Privatizarea siguranţei personale şi a sărăciei e şi ea un calvar. Dar după aceasta vale a plângerii economia de piaţă va genera o alocare judicioasă a resurselor materiale şi umane şi mult aşteptată bună stare generală, că la creştinii occidentali, se va instala şi la ortodocşi. Asta în teorie, în practică lucrurile stau altfel.

Tranziţia spre lumea creştinilor occidentali a ortodocşilor e nesincera, că a fariseilor. Ei vor să trăiască material ca în occident, şi spiritual că în orient. Refacerea unităţii creştine nici nu mai este la ordinea zilei. Asta a dus la incapacitatea de plată a Greciei şi este un semnal de alarma pentru toţi creştinii, atât în est cât şi în vest. Rusia cu resurse ei minerale exorbitante a revitalizat regimul autoritar pravoslavnic şi a renunţat momentan la perspectiva integrării occidentale. România şi Moldova nu au nici resursele naturale, nici spaţiul euro-asiatic al Rusiei, de aceea, după o Revoluţie şi două decenii în derivă, Preşedintele şi Patriarhul trebuie să înceapă dialogul cu Roma pentru o emancipare naţională şi socială autentică, pentru o integrare a moldo-valahilor în lumea creştinilor occidentali credibilă, nu falimentară că a greco-ortodocsilor.