Secretarul general al UDMR, Kovacs Peter, a declarat că Uniunea doreşte ca, pe termen lung, în următorii 20 de ani, limba maghiară să devină limbă oficială la nivel regional, pentru atingerea acestui obiectiv fiind nevoie de modificarea Constituţiei şi de susţinerea politicienilor români. Kovacs a declarat la Cluj că limba maghiară ar putea deveni limbă oficială în zonele unde populaţia maghiară trăieşte „în bloc”, în Secuime, în regiuni din Bihor, Satu Mare sau Sălaj. „Prin paşi mărunţi am ajuns de la zero drepturi lingvistice în 1989 la 64 şi nu vrem să ne oprim aici, pe termen lung scopul nostru este ca limba maghiară să devină limbă oficială la nivel regional. Dacă considerăm că în 22 de ani am ajuns de la zero la 64 de drepturi lingvistice, atunci în următorii 20 de ani vom ajunge ca limba maghiară să devină limbă oficială la nivel regional. Acest lucru îl vom atinge prin politica paşilor mărunţi, fiecare drept lingvistic fiind în direcţia oficializării limbii maghiare la nivel regional. Mă refer la locuri unde populaţia maghiară trăieşte în bloc, în Secuime, în regiuni din Bihor, Satu Mare sau Sălaj, unde maghiarii trăiesc în proporţie de 60 – 80 la sută. Oficializarea limbii maghiare se va face prin modificarea Constituţiei şi de aceea contăm pe voturile a 44 la sută dintre politicienii români şi pe sprijinul comunităţilor locale româneşti”, a spus Kovacs. Acesta a participat la Cluj la lansarea unei broşuri cu drepturile lingvistice pe care le au maghiarii din România şi pe care aceştia pot să le utilizeze în relaţia cu diferite instituţii. Broşura, editată într-un tiraj de 3.000 de exemplare de către Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, va fi distribuită începând în şapte judeţe din Transilvania cu populaţie maghiară.
Documentul cuprinde extrase din legislaţia românească, articole şi decizii, care permit maghiarilor să îşi folosească limba maternă în administraţie în localităţile în care minoritarii depăşesc 20 la sută din totalul populaţiei acelei localităţi.
Broşura va fi împărţită atât maghiarilor, ca să ştie ce drepturi au, cât şi primarilor români, ca să aplice prevederile legale în materie de drepturi lingvistice pentru comunitatea maghiară.
