Violeta Cuculas Schulze avea 36 de ani, nu știa mai nimic despre lumea și viața occidentală dar nici despre afaceri. Terminase facultatea de textile, (după trei ani ratați la medicină) secția confecții și se afla în fericita situație de a fi soția unui bărbat deosebit, mama unei adolescente rebele și, stagiară la o țesătorie de in și bumbac ce avea o secție de confecții pentru export. I-au prins bine acei ani de stagiatură pentru că a fost repartizată la creație și acolo a avut posibilitatea să aplice în practică tot ceea ce știa doar teoretic. Iar atelierul de creație într-o fabrică de confecții este locul unde, la scară mică, se parcurg toate etapele procesului de producție, deci avea ce învăța. Era plină de elan și ambiții mari însă a realizat în scurt timp că stagiarii nu aveau prea multe de spus și nici șanse prea mari de reușită pentru ca în ochii conducerii acelor ani nu valorau foarte mult. A avut un moment de dezamăgire profundă pentru că la acea vârstă pasiunile sunt puternice și ca atare a hotărât: pierde sau câștigă pe cont propriu.
Ca urmare a acestei hotărâri, a renunțat la slujbă și având sprijinul moral al soțului, a înființat o firmă în asociere cu încă două colege de serviciu. “Începutul a fost eroic, având în vedere că nici una dintre noi n-avea niciun ban însă marele nostru capital era curajul, ambiția, tinerețea și o mare doză de inconștiență”, povestește Violeta. Apartamentul în care funcționa firma era plin de tipare, materiale și scame, foarfeci și ace pentru că acolo au început să conceapă modele, să facă tipare și să croiască, toate acestea direct pe podea. Au făcut propria colecție, au vândut-o, au făcut-o și pe a doua, au vândut-o și pe aceasta și probabil că o făceau și pe a treia dacă nu-și dădeau seama la timp că munceau, vindeau dar în realitate nu câștigau “pentru că atunci din păcate comercianții nu prea se dădeau în vânt să plătească” și ca atare au intrat în “blocaj financiar”. Salvarea a venit de la o cunoștință a părinților stabilită în vremurile comuniste în Spania, care, știind cu ce se ocupau, le-a întrebat dacă nu le-ar interesa să facă echipament de protecție pentru că la fabrica unde fiul acesteia lucra, în permanență se schimba echipamentul. “Nu ne-a luat mult timp să ne dăm seama ce oportunitate ni se oferea de a ne putea continua activitatea și având în vedere că mai și lucram pe bani, merita sacrificiul de a renunța la visul nostru de a face modă”, își amintește Violeta.
Dacă până în acel moment făceau absolut totul de la concepție până la execuție, acum volumul de muncă era mult mai mare și a trebuit să-și ia ajutoare. “N-am să uit niciodată momentul când am făcut prima angajare. Acela a fost și va rămane un moment de referință în viața mea”, a mai spus femeia de afaceri. În afară de faptul că un angajat îți întărește și consolidează statutul de patron, în același timp el reprezintă o mare responsabilitate. În accepțiunea Violetei Cuculas Schulze, în spatele fiecărui angajat se află o familie care trebuie întreținută, iar pentru ea acest fapt a reprezentat o mare responsabilitate și o puternică motivație în același timp, indiferent că a avut un angajat sau 260, câți are acum.
Pe parcurs a dezvoltat această activitate, și a mutat totul la Barcelona, pentru a fi cât mai aproape de clientul său. A închiriat o navă, a cumpărat 15 mașini de cusut, a angajat cu ajutorul unei organizații oameni de diverse naționalități calificați în domeniu și lucra chiar în două schimburi. La scurt timp, una din fostele asociate s-a căsătorit și a plecat în Germania. Cealaltă asociată avea și alt job și ca urmare, lucra în timpul zilei iar după ora cinci era destul de greu să o mai poată ajuta cu ceva pe Violeta. Dar viața merge înainte, cu necazuri și bucurii.
Și cum era prea frumos ca totul să fie și adevărat, în viața Violetei au început să apară acei nori negri care nu ne ocolesc niciodată pe noi, românii. Furtuna s-a abătut asupra familiei și a Violetei Cuculas Schulze în momentul în care aceasta a intrat în concediu medical și a trebuit să întrerupă activitatea pentru o perioadă de câteva luni.
Au fost necesare doar trei luni să realizeze că în firmă, în lipsa ei, se petrecea ceva ciudat, că nu mai aveau comenzi, că deși la plecare lăsase și marfă în magazie și comenzi și bani în cont, acum nu mai avea nimic. Oamenii stateau mai mult pe acasă, chiria și celelalte utilități trebuiau plătite iar bani nu erau. Întrebând-o pe asociată ce s-a întâmplat și pe ce s-au cheltuit banii, a primit un răspuns paralizant: “dacă nu-ți convine, n-ai decât să pleci!” Era, așadar, invitată să plece din firma căreia îi dăduse viață, îi dăduse un nume. “Era ca primul meu copil și nu eram deloc dispusă să renunț la el chiar dacă în acel moment era unul cu puține șanse de supraviețuire.” Așa se face că în urma unui imens scandal, Violeta s-a trezit singură cu o firmă care nu era nici măcar la zero, ci, dimpotrivă, se afla cu mult sub minus.
N-a avut prea mult timp de gândire și a găsit repede o femeie care să aibă grijă de casă și familie. De atunci a început calvarul zilelor petrecute la firmă în căutare de comenzi care nu prea veneau, recuperarea angajaților care erau împrăștiați care încotro, jonglarea printre telefoanele furnizorilor care cereau să le fie achitate facturile și telefoanele date acasă din sfert în sfert de oră. Și nu se oprea totul aici pentru că după o astfel de zi urma noaptea când apăreau insomniile la gândul că n-are bani de salarii, că n-are comenzi și n-are marfă.
“Toată viața m-am considerat o norocoasă și am trait cu impresia că cineva acolo sus are grijă de mine însă ca atunci n-am simțit niciodată atât de aproape acea prezență. Îmi amintesc și îmi vine să râd acum cum mă duceam la licitații și nu mă lua nimeni în seamă. Simțeam că trebuie să fac ceva și următorul pas a fost să creez modele noi, ceva ce nu făcuse nimeni până atunci, să folosesc culori vii, plăcut asortate pentru că, mă gândeam eu, măcar din simț artistic să fie atrași clienții.” Și Violeta n-a greșit, pentru că la scurt timp optica oamenilor de afaceri în domeniu s-a schimbat. “Nu cumpărau de la început. Își alegeau pentru muncitori echipamentul necesar. Însă la sfârșitul licitației se opreau și la mine și spuneau: pentru staff nu-i așa că ar fi frumoase halatele astea? Sau: ne-ar trebui și nouă pentru conducere câteva geci așa, mai ochioase. Am știut atunci că eram pe drumul cel bun și că nu va trece mult și ceea ce le propuneam eu și anume, personalizarea echipamentului prin model și culoare ca o investiție în promovarea imaginii firmei va căpăta din ce în ce mai mulți adepți. Pot spune că am contribuit la formarea gustului pieței și chiar la crearea uneia noi, diferită de cea de până atunci, mult mai educată în aprecierea calității și mult mai deschisă la nou”, completează Violeta.
Cu trecerea anilor, Violeta Cuculas Schulze a reușit să creeze un portofoliu de clienți spanioli, englezi, germani și americani pe care i-a fidelizat prin calitate, promptitudine și nu în ultimul rând prin atitudine. Când lucrurile s-au mai așezat și au început să meargă de la sine, a avut posibilitatea să gândească și o strategie pe termen mai lung și a format un departament de vânzări, fapt care a dus la mărirea numărului clienților și a ariei de desfacere.
Deoarece nevoile clienților au crescut, a trebuit diversificată gama de produse și în scurt timp firma a fost în măsură să ofere aproape tot ce înseamnă echipament de protecție iar pentru faptul că nu putea produce singură tot, a început să cumpere de la alți furnizori și astfel și-a creat și un sistem propriu de distribuție. În ultimii ani, dispunând de spații de producție neutilizate, de utilaje și profitând de un moment favorabil, a început să producă și confecții pentru export în sistem lohn și direct, ceea ce a însemnat o nouă extindere.
Dacă ar fi întrebată acum ce drum ar alege de-ar fi s-o ia de la capăt, Violeta Cuculas Schulze ar răspunde fără să stea pe gânduri: același drum, cu urcușuri spinoase și coborâșuri usturătoare…
“Faptul că am ales să joc pe cont propriu într-o țară care m-a adoptat și, să fiu independentă, m-a modelat în primul rând ca om, m-a forțat să lupt cu mine însumi și să-mi depășesc limitele și astfel am putut afla că dacă îndrăznești și crezi în tine și în drumul tău, mai devreme sau mai târziu, reușești. Întradevăr, sacrificiile sunt enorme, dar merită. Ca femeie în afaceri nu este chiar ușor pentru că ești obligată să trăiești într-o lume a bărbaților, ducând cu tine toate responsabilitățile de femeie. Însă merită să încerci și vei reuși pentru că, deși nu luptăm cu arme egale, deținem o mare calitate: dăm viață, iar o firmă înainte de toate este un organism viu pe care tu, ca femeie, vei ști să-l ocrotești chiar și numai din instinct matern. Îi respect și-i iubesc pe spanioli pentru că mi-au fost alături atunci când mi-a fost greu, fără falsitate sau interese. M-au ajutat să mă integrez atât de minunat în societatea spaniolă încât pot spune că sunt de-a lor. Au fost alături de mine atunci când românii m-au trădat și jefuit. Și asta nu se poate uita. Nici după aproape 20 de ani”, a încheiat Violeta.
Violeta Cuculas Schulze este o femeie fericită, împlinită. Dragostea soțului său a ținut-o în linie dreaptă, departe de ură și trădare, iar adolescenta rebelă care are acum vârsta pe care o avea mama sa când și-a luat viața în propriile-i mâini într-o altă lume, îi este stâlp de susținere falnic și drept. Toți alături, într-o lume nouă unde există democrație, respect și apreciere pentru lucrul bine făcut. Anna este acum aghiotantul mamei sale. O tânără educată și extrem de modestă, care știe să respecte ca să fie respectată, o mamă care dorește să-și crească cele două fete în spiritul libertății și al democrației. Al adevărului, cinstei și corectitudinii. Două generații care vor prelua visul unei femei de succes. Un vis păstrat și purtat pe aripi de frumusețe de către fiica și cele două nepoate ale Violetei Cuculas Schulze: Hannah și Sophie. La mii de km depărtare de câmpiile înverzite ale Mureșului, la mii de km de minciună, hoție și nepăsare, visul unei femei românce de succes va fi păstrat cu multă grijă. Fără ură și trădare. Un vis… Acela de-a face modă. Un vis țesut doar din fire de iubire, dragoste și credință, împletit cu adevăr, succes și împliniri. Pe toate planurile.
