Cu aproape o lună în urmă, box office-ul american era dominant de povestea fantastică a filmului cu vampiri și oameni-lup, „Twilight: New Moon”. Un film semnat de regizorul Chris Weitz, cu un succes de aproximativ 140 de milioane de dolari, în doar primele trei zile de la lansarea în cinematografe, la 20 noimbrie, 2009. O adevărată febră a vampirilor se pare că a cuprins, înainte de Sărbătorile de Crăciun, majoritatea publicului american, iubitor de cinema și de senzații tari. Vampirii noului film, lansat la exact un an după predecesorul său „Twilight”, dezvoltă o adevărată poveste de dragoste, cumulând elemente de ficțiune cu cele din realitatea imediată. În principiu, tematica filmului este pe placul generațiilor tinere, care plapită emoțiile primei iubiri în torente necontrolabile, neînțelese, de multe ori cu final tragic. Unde sunt, însă, fanii clasicului Dracula?
Generațiile mai vechi, obișnuite cu demarajul lent al filmelor de epocă, cu vampiri, au de ce să fie nostalgice. Dracula lui Bram Stoker a rămas undeva pe rafturile istoriei, acoperit de gloria-i de mult apusă… Cel puțin așa se credea. Dar „vampire mania without Dracula would sure sucks” titra ziarul Metro New York, în ediția sa de luni 23 noiembrie, 2009. Și bineînțeles că a trebuit să apară cel puțin o carte despre Dracula, în contextul folclorului dominat de conceptul unui vampirism nou, modernizat după cerința societatății de consum. Strămoșul vampirilor din literatura de gen, este readus la suprafață, de către Dacre Stoker, stră-strănepotul faimosului Bram Stoker. Dar să nu vă entuziasmați foarte tare, pentru că, titra același cotidian, „the Count from Transylvania isn’t getting much love”.
Stră-strănepotul britanicului care a scris pentru prima dată legenda lui Dracula, preia acțiunea lăsată de bătrânul bunic al bunicului său, continuând-o în paginile cărții sale. Astfel la 15 ani după ce vampirul este omorât, personajele principale, Mina și Jonathan Harter, John Steward și Arthur Holmwood, se regăsesc într-un stres post-traumatic, fiind convinși că Dracula este totuși viu. Părerile sunt împărțite, argumentele devin combatante, iar spre final de ziuă, când toți sunt obosiți de atâtea discuții, prezența răului devine simțită, așteptând ca un animal de pradă, în întuneric.
Nu este de mirare că acest volum apare foarte vizibil cititorilor, printr-un efect de bumerang declanșat de isteria Twilight, care anunță formarea unui nou segment de devoratori de filme cu vampiri. Și când stăm să ne gândim de unde a pornit totul… cum a fost destorsionată istoria românilor, unde a ajuns domnitorul Vlad Țepeș și lupta lui pentru independența și libertatea Țării Românești de la poalele Carpaților! Pentru că fantezia bătrânului Stoker a creat mitul Dracula, așa cum ne mărturisește Dacre Stoker, după o conversație pe care acesta a avut-o cu cineva într-un bar. Realitatea istoriei existenței domnitorului Vlad fiul lui Dracul, va fi îmbrăcată astfel, în mantia ficțiunii, ajungându-se astăzi la identificarea Transilvaniei cu contele Dracula.
În tot răul este și un bine, spune o vorbă înțeleaptă din bătrâni. Unii ar zice că, fără povestea lui Dracula, istorisită de Bram Stoker, nimeni nu ar fi știut mare lucru despre România și Transilvania. Am ieșit în lume prin vampiri! Alții, dimpotrivă, se simt de-a dreptul ofensați să fie identificați cu o țară care a născut vampirul Dracula. Problematica ia o turnă națională, încercând-se o abordare mai delicată, mai eficientă, cu alte cuvinte… cum se vorbea în Ministerul Turismului de la București, să se confencționeze așa numitul brand național „Dracula”, care ar împăca ambele tabere. O astfel de polemică s-a creat în jurul Castelului Bran, cunoscut a fi fost un loc favorit al lui Vlad Țepeș. Refuzul arhiducelului Dominic de Hasburg, proprietarul Castelului Bran, de a asocia proprietatea sa cu numele lui Dracula, aduce însă o coloristică diferită situației: „Dracula este doar un mit, nu-l voi combate direct, deoarece oamenilor le place aceasta fantezie, dar nu îl voi promova”, a spus arhiducele Dominic de Habsburg, pentru NewsIn. Acesta a primit Castelul Bran în urma retrocedării acestuia în data de 25 mai 2006. Familia de Hasburg a preluat însă administrarea castelului, doar în luna mai a acestuia an. În calitate de noi proprietari, membrii familiei de Hasburg și-au afirmat intenția de a păstra destinația actuală de muzeu a celebrului Castel Bran, urmând să-i actualizeze și să-i promoveze importanța turistică, în România și rețeaua turistică europeană.
Cu ocazia Târgului Internațional de Turism de la Berlin (11-15 martie), ministrul turismului, d-na Elena Udrea, declara că România va promova „mitul Dracula” pe plan internațional și că va menține Castelul Bran în circuitul turistic. Ministrul a mai declarat că țara noastră se va folosi de legenda lui Dracula, pentru propagandă turistică, exploatând această sursă care a fost neglijată de foarte mult timp. Cât de dreaptă și de bună este această hotărâre, rămâne pentru fiecare dintre noi să decidă! Bun sau mai puțin bun, acest trecut istoric ne aparține în totalitate și trebuie să ni-l asumăm cu responsabilitate. Cât despre autorii Dacre Stoker și Ian Holt al noului volum „Dracula, The un-dead”, aceștia se vor bucura, cu siguranță, de un succes garantat, nu neaparat de publicul român, ci mai ales de cel american.
