În absenţa totală a unor competeţii de anvergură şi, implicit, a unor rezultate măcar ipotetice, ultima lună de zile a stors ce putea fi mai grav şi mai plin de non-sens din sportul românesc: moarte, scandaluri şi infinite nelinişti. Primul şoc a fost, cât se poate de cinic, corolarul unei mari bucurii. A doua zi după ce echipa al cărei căpitan era, Asesoft Ploieşti, a reuşit o calificare spectaculoasă în fazele finale ale Final Four-ului european, cunoscutul baschetbalist român Antonio Alexe – multiplu MVP al finalelor naţionale din România şi Ungaria – a decedat într-un groaznic accident rutier. Toni tocmai se întorcea de la Ploieşti spre casă, spre Oradea, acolo unde îl aştepta fiica, în vârstă de 7 ani, şi frumoasa lui soţie. Nu băuse şi rula cu maximum 60 de kilometri pe oră! Moartea sa a fost comparată cu cea a marelui baschetbalist croat care uimea, deceniul trecut, NBA-ul – Drazen Petrovic, chiar idolul lui Toni Alexe, decedat şi el, în SUA, în urma unui accident rutier.
Al doilea şoc nu s-a lăsat prea mult aşteptat. Chemaţi în instanţă de o fostă elevă sub acuzaţia că şi-ar fi însuşit foloase necuvenite de pe urma sportivelor pe care pe pregăteau, antrenorii-coordonatori ai Centrului Naţional Olimpic de Gimnastică de la Deva, Octavian Belu şi Mariana Bitang, şi-au anunţat demisia de la conducerea echipei naţionale, campioană olimpică a ultimelor două ediţii – Sydney şi Atena. Deşi a recunoscut că a luat 3.000 de euro de la sportiva care l-a acţionat în judecată, drept “mulţumire” pentru asistenţa acordată în cadrul unui concurs dotat cu premii doar pentru sportive, nu şi pentru antrenori, Belu a acuzat permanenta hărţuială pe care trebuie să o suporte, atât din partea fostelor sale eleve, cât şi din partea presei. E adevărat: reacţia celui mai bine cotat antrenor de gimnastică din lume al momentului vine la capătul unor ani întregi de dezvăluri şocante legate de tratamentul aplicat campionelor românce în “închisoarea olimpică” de la Deva. Au fost fete care au acuzat faptul că erau bătute, altele că erau supuse unor înfiorătoare regimuri alimentare, altele au acuzat faptul că li s-a întârziat ciclul, prin artificii medicale, tocmai pentru a fi lăsate să se concentreze exclusiv asupra pregătirii sportive. Totul a culminat însă în momentul în care unele sportive au pus gravele problemele medicale pe care le aveau după abandonarea activităţii de performanţă pe seama condiţiilor de pregătire girate de antrenorii Belu şi Bitang. De aici până la procese nu a mai fost decât un pas. La fel de adevărat e însă faptul că, de fiecare dată când s-a simţit pus la colţ de opinia publică, de lumea sportului, de justiţie sau doar de media, Belu s-a apărat apelând la şantajul demisei. Cinci demisii în cinci ani! Niciuna pusă în practică! Salvgardat de impresionantul său palmares: peste 300 de medalii obţinute în mari competiţii europene, mondiale sau olimpice, Belu va ieşi cu bine şi din acest din urmă proces. Mariana Bitang, “secundul” lotului şi, mai nou, partenera sa de viaţă, s-a întors deja la Deva, semn că sunt şanse mari ca Belu să renunţe la demisie. Reîntoarcea marelui antrenor la Centrul Olimpic nu rezolvă decât parţial şi momentan grava criză pe care, în ciuda rezultatelor, o traversează cel mai prolific sport românesc. Rămân aceleaşi probleme de etică, de morală şi de pedagogie, care, odată repuse pe tapet, vor fi ocluzate, a mia oară, de foaia zebrată sec a unei noi demisii.
Ultimul eveniment grav trăit de sportul românesc vizează fotbalul. Internaţionalul român de 23 de ani Tiberiu Ghioane, jucător al echipei ucrainene de Champions League Dinamo Kiev, a suferit, la începutul lui februarie, un atac cerebral care pune încă, în ciuda prognozelor optimiste ale medicilor, sub semnul întrebării viitoarea carieră fotbalistică a pacientului. Drama lui Tibi, care a şocat până la lacrimi România, este doar ultima dintre năpastele ce au căzut peste cea mai iubită echipă din ţară – Naţionala de fotbal. Marius Niculae, atacantul-speranţă al celor de la Sporting Lisabona, a stat în ultimul an mai mult în gips decât în ghete, portarul titular al României şi al celor de la Ajax Amsterdam, Bogdan Lobonţ, a suferit a doua operaţie la mână în decurs de doi ani, Chivu, fundaşul lui AS Roma şi ultimul căpitan al României, a suferit o stupidă şi dubioasă fractură de metatarsian, Mutu, vedeta echipei “tricolore”, este suspendat până în mai după ce a fost depistat de Federaţia Engleză că a consumat droguri pe vremea când juca la Chelsea, în vreme ce Ganea, golgeterul în activitate al Naţionalei, este convalescent şi el după o gravă accidentare. Acest lung şir de blesteme este pe cale să ţină fotbalul românesc departe de a treia mare competiţie consecutivă: Mondialul din 2006, din Germania!
