Vişeu de Sus şi Valea Vaserului au răsunat, în week-end-ul 21-22 aprilie, de hohotele de râs ale invitaţilor la Festivalul Naţional de Satiră şi Umor “Zâmbete în Prier”, ajuns la ediţia a X-a. Gazda, parodistul Lucian Perţa, directorul Casei de Cultură din Vişeu de Sus şi redactorul şef al revistei de satiră şi umor “Colac peste pupăză” (ajunsă, cu această ocazie, la numărul 7), a avut grijă să nu le lipsească oaspeţilor nimic din ceea ce ar fi putut potenţa simţul umorului din dotare. Dacă în prima zi s-a râs instituţionalizat, adică în cadrul festivităţii de acordare a premiilor desfăşurate la Primărie, în prezenţa primarului Vasile Ciolpan, duminică s-a hohotit liber în Mocăniţa, de s-au speriat urşii din păduri şi lostriţele voiculesciene din Valea Vaserului.
S-au împlinit 10 ani de existenţă a Cenaclului de Satiră şi Umor “Pupăza” de pe lângă Casa de Cultură şi 10 ani de “Zâmbete în Prier”, aşa că momentul a fost unul sărbătoresc şi, se şoptea pe la colţurile rotunjite ale hotelului-restaurant “La Cassa”, unde invitaţii au fost cazaţi, ediţia a fost cea mai reuşită de până acum. Aniversarea a fost marcată şi prin publicarea volumului “Zâmbete în Prier. Un deceniu de umor epigramatic la Vişeu de Sus”, apărut la Editura Grinta, din care aflăm premianţii fiecăreia dintre cele 10 ediţii ale festivalului, detalii din revista cenaclului, texte umoristice din arhiva Ars Amatoria, gânduri ale unor participanţi de seamă la festival şi o colecţie de fotografii… de tot râsul. Prezent la eveniment, ca în fiecare an de la a doua ediţie încoace, George Corbu, preşedintele Uniunii Epigramiştilor din România, a subliniat faptul că România şi Republica Moldova sunt singurele ţări unde se mai cultivă epigrama şi a apreciat în mod deosebit jurizarea nepărtinitoare de la această ediţie. Din partea Uniunii pe care o reprezintă, Corbu a acordat câte o diplomă de membru de onoare primarului Vasile Ciolpan şi lui Lucian Perţa. În sală, lume multă: 10 judeţe reprezentate, plus Republica Moldova, cu ai săi spirituali Gheorghe Bâlici şi Ion Diviza. Nu au lipsit, bineînţeles, băimărenii, cei mai mulţi membri ai Clubului Epigramiştilor “Spinul” fiind prezenţi şi, în final, susţinând un recital de epigrame. Jurizarea, la care au fost “condamnaţi” Vasile Larco, Mihai Haivas şi Marian Nicolae Tomi, nu a fost una uşoară, materialul din care s-a făcut selecţia fiind bogat: 93 de concurenţi la secţiunea Epigrame, 48 de parodii, 58 de cărţi. Dacă pentru epigrame s-au acordat doar câteva note de 4, peste jumăîtate din concurenţi obţinând note peste 7,50, la parodii, media notelor a fost 7,15, iar în ceea ce priveşte volumele, merită a fi remarcate antologiile de cenaclu. Cu toate acestea, Marian Nicolae Tomi a atras atenţia că se scrie proză umoristică foarte subţire, din convingerea greşită că tot ce face referire la sex şi la beţie este umor, că tot ce este sudalmă şi vulgaritate ar trebui să facă cititorul să râdă, însă asta nu este literatură. Întrucât numele premianţilor au fost publicate în ziarul nostru de sâmbătă, o să trecem acum la următorul moment, care a fost tradiţionala vizită la Muzeul de Istzorie şi Etnografie din Vişeu de Sus, fără a uita să menţionăm dialogul epigramatic savuros prilejuit de prezenţa la festival a băimărencei Viorica Găinariu, din câte am aflat, mare maestră în încondeiatul ouălor.
Dacă nici în atmosfera oficială a Primăriei nu reuşeşte nimeni să îi facă pe aceşti oameni neserioşi să se poarte disciplinat, atunci cum să fie acest lucru posibil în mijlocul naturii? Vasile Gădălin, cel care pe tot parcursul şederii lui la Vişeu a conversat numai în catrene, făcându-l până şi pe George Corbu să vorbească în versuri, a fost capul răutăţilor, însă nici ceilalţi umorişti nu s-au lăsat mai prejos. Stimulaţi de “laptele de pupăză” cu mărgele şi de cântecele ceteraşilor, ei au ţinut-o tot într-un banc pe tot parcursul deplasării cu Mocăniţa până în staţia Paltin. Ajunşi acolo, cei mai curajoşi au participat la un concurs de epigrame, cu premii oferite de Asociaţia Culturală Hiperboreea (preşedinte, Adrian Mandric), Despărţământul Vişeu-Iza al Astrei (preşedinte, Valer Griga) şi R.G.Holz Company SRL Vişeu, “mama” Mocăniţei. Câştigătorii au fost George Corbu, Gheorghe Bâlici şi Cătălina Orşivschi. Iată catrenul lui George Corbu construit după primirea celor două cuvinte cheie, Prier şi Mocăniţă: “E timp urât, dar nu disper/ Căci alta este, vai, chichiţa:/ Prea multe Zâmbete-n Prier/ Nu poate duce Mocăniţa!”. Cu siguranţă, vechea locomotivă cu aburi Elveţia a dus cu ea, la Paltin şi apoi înapoi în Vişeu de Sus, atâtea zâmbete câte să ne ajungă până la ediţia a XI-a a festivalului.
